optziuni
  • info

14 definitzii pentru deshuruba

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESHURUBÁ deshurubez vb. I. Tranz. A desface (prin invartire) un shurub din locul in care se afla inshurubat. ♦ A desprinde a desface un obiect din shuruburi. Pref. de + [in]shuruba.

deshuruba vt [At: PONTBRIANT D. / V: (reg) ~upa / S shi: (ivp) dessh~ / Pzi: ~bez / E: des + (in)shuruba] 1 A desface (prin invartire) un shurub din locul in care se afla inshurubat. 2 (Pex) A desprinde un obiect din shuruburi.

DESHURUBÁ deshurubez vb. I. Tranz. A desface (prin invartire) un shurub din locul in care se afla inshurubat. ♦ A desprinde a desface un obiect din shuruburi. Des1 + [in]shuruba.

DESHURUBÁ deshurubez vb. I. Tranz. (Cu privire la shuruburi sau obiecte inshurubate) A desface (printro mishcare de invirtire); (cu privire la un obiect prins cu shuruburi) a desprinde a demonta (scotzind shuruburile). Am deshurubat becul. ▭ SHmecherie incepu sa deshurubeze buloane. DUMITRIU V. L. 131. Variante: desshurubá (IBRAILEANU A. 176) desshurupá (SEBASTIAN T. 12) vb. I.

A DESHURUBÁ ~éz tranz. 1) (shuruburi) A scoate prin invartire din locul de inshurubare. 2) (obiecte inshurubate) A desprinde din shuruburi. /des + a [in]shuruba

desshurupa v vz deshuruba

DESSHURUBÁ vb. I v. deshuruba.

DESSHURUPÁ vb. I v. deshuruba.

desshurubéz (est) shi péz (vest) v. tr. (v. inshurubez). Intorc shurubu inapoĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

deshurubá (a ~) vb. ind. prez. 3 deshurubeáza

deshurubá vb. ind. prez. 1 sg. deshurubéz 3 sg. shi pl. deshurubeáza

deshuruba

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

A deshuruba ≠ a inshuruba

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

deshuruba deshurubez v. t. a ancheta a interoga.

Intrare: deshuruba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deshuruba
  • deshurubare
  • deshurubat
  • deshurubatu‑
  • deshuruband
  • deshurubandu‑
 singular plural
  • deshurubeaza
  • deshurubatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • deshurubez
 (sa)
  • deshurubez
  • deshurubam
  • deshurubai
  • deshurubasem
a II-a (tu)
  • deshurubezi
 (sa)
  • deshurubezi
  • deshurubai
  • deshurubashi
  • deshurubaseshi
a III-a (el, ea)
  • deshurubeaza
 (sa)
  • deshurubeze
  • deshuruba
  • deshuruba
  • deshurubase
plural I (noi)
  • deshurubam
 (sa)
  • deshurubam
  • deshurubam
  • deshurubaram
  • deshurubaseram
  • deshurubasem
a II-a (voi)
  • deshurubatzi
 (sa)
  • deshurubatzi
  • deshurubatzi
  • deshurubaratzi
  • deshurubaseratzi
  • deshurubasetzi
a III-a (ei, ele)
  • deshurubeaza
 (sa)
  • deshurubeze
  • deshurubau
  • deshurubara
  • deshurubasera
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desshuruba
  • desshurubare
  • desshurubat
  • desshurubatu‑
  • desshuruband
  • desshurubandu‑
 singular plural
  • desshurubeaza
  • desshurubatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • desshurubez
 (sa)
  • desshurubez
  • desshurubam
  • desshurubai
  • desshurubasem
a II-a (tu)
  • desshurubezi
 (sa)
  • desshurubezi
  • desshurubai
  • desshurubashi
  • desshurubaseshi
a III-a (el, ea)
  • desshurubeaza
 (sa)
  • desshurubeze
  • desshuruba
  • desshuruba
  • desshurubase
plural I (noi)
  • desshurubam
 (sa)
  • desshurubam
  • desshurubam
  • desshurubaram
  • desshurubaseram
  • desshurubasem
a II-a (voi)
  • desshurubatzi
 (sa)
  • desshurubatzi
  • desshurubatzi
  • desshurubaratzi
  • desshurubaseratzi
  • desshurubasetzi
a III-a (ei, ele)
  • desshurubeaza
 (sa)
  • desshurubeze
  • desshurubau
  • desshurubara
  • desshurubasera
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desshurupa
  • desshurupare
  • desshurupat
  • desshurupatu‑
  • desshurupand
  • desshurupandu‑
 singular plural
  • desshurupeaza
  • desshurupatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • desshurupez
 (sa)
  • desshurupez
  • desshurupam
  • desshurupai
  • desshurupasem
a II-a (tu)
  • desshurupezi
 (sa)
  • desshurupezi
  • desshurupai
  • desshurupashi
  • desshurupaseshi
a III-a (el, ea)
  • desshurupeaza
 (sa)
  • desshurupeze
  • desshurupa
  • desshurupa
  • desshurupase
plural I (noi)
  • desshurupam
 (sa)
  • desshurupam
  • desshurupam
  • desshuruparam
  • desshurupaseram
  • desshurupasem
a II-a (voi)
  • desshurupatzi
 (sa)
  • desshurupatzi
  • desshurupatzi
  • desshuruparatzi
  • desshurupaseratzi
  • desshurupasetzi
a III-a (ei, ele)
  • desshurupeaza
 (sa)
  • desshurupeze
  • desshurupau
  • desshurupara
  • desshurupasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deshuruba, deshurubezverb

  • 1. A desface (prin invartire) un shurub (sau un obiect) din locul in care se afla inshurubat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: inshuruba
    • format_quote Am deshurubat becul. DLRLC
    • format_quote SHmecherie incepu sa deshurubeze buloane. DUMITRIU V. L. 131. DLRLC
    • 1.1. A desprinde a desface un obiect din shuruburi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Prefix de + [in]shuruba. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.