11 definitzii pentru deshama

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESHAMÁ deshám vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. Pref. des + [in]hama.

deshamá [At: LB / V: (irg) deh~ / Pzi: deshám shi (reg) deshắm / E: des + (in)hama] 1 vt A scoate hamul de pe animalul de tractziune. 2 vt A desprinde animalul de tractziune de la un vehicul. 3 vt A desprinde un vehicul de animalul de tractziune. 4 vt (Mun; Olt; if dehama) A secatui pe cineva de puteri. 56 vtr (Mun; Mol; if dehama; d. obiecte de imbracaminte) A (se) zdrentzui.

DESHAMÁ deshám vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. Des1 + [in]hama.

DESHAMÁ deshám vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la carutza. Am deshamat cu badea Dumitru calul. SADOVEANU P. S. 49. Au fost deshamatzi caii de la o trasura al carei birjar turc adormise pe capra. BART E. 205. Caii de poshta nu merg decit deshamatzi pina in valea Petricicai. NEGRUZZI S. I 308. ◊ Absol. Mai ma invirtesc pe linga carutza desham dau la cai nishte ovaz. PREDA I. 92.

A DESHAMÁ deshám tranz. (cai) A scoate din ham. /des + a [in]hama

deshám a hamá v. tr. Scot din ham ĭaŭ hamurile.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

deshamá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. deshám 2 sg. deshámi 3 desháma; conj. prez. 3 sa desháme

deshamá vb. ind. prez. 1 sg. deshám 3 sg. desháma

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: deshama
verb (VT18)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deshama
  • deshamare
  • deshamat
  • deshamatu‑
  • deshamand
  • deshamandu‑
singular plural
  • deshama
  • deshamatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • desham
(sa)
  • desham
  • deshamam
  • deshamai
  • deshamasem
a II-a (tu)
  • deshami
(sa)
  • deshami
  • deshamai
  • deshamashi
  • deshamaseshi
a III-a (el, ea)
  • deshama
(sa)
  • deshame
  • deshama
  • deshama
  • deshamase
plural I (noi)
  • deshamam
(sa)
  • deshamam
  • deshamam
  • deshamaram
  • deshamaseram
  • deshamasem
a II-a (voi)
  • deshamatzi
(sa)
  • deshamatzi
  • deshamatzi
  • deshamaratzi
  • deshamaseratzi
  • deshamasetzi
a III-a (ei, ele)
  • deshama
(sa)
  • deshame
  • deshamau
  • deshamara
  • deshamasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deshama, deshamverb

  • 1. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: inhama
    • format_quote Am deshamat cu badea Dumitru calul. SADOVEANU P. S. 49. DLRLC
    • format_quote Au fost deshamatzi caii de la o trasura al carei birjar turc adormise pe capra. BART E. 205. DLRLC
    • format_quote Caii de poshta nu merg decit deshamatzi pina in valea Petricicai. NEGRUZZI S. I 308. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Mai ma invirtesc pe linga carutza desham dau la cai nishte ovaz. PREDA I. 92. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des + [in]hama. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.