departare sf [At: CORESI EV. 283/1 / Pl: ~tari / E: departa] 1 Marire a distantzei fatza de locul unde se afla cineva sau ceva Si: departat¹ (1). 2 Retragere din preajma cuiva sau a ceva Si: departat¹ (2). 34 (Inv; fig) (Ashezare sau) plecare a cuiva mai departe Si: departat¹ (34). 5 Separare. 6 Instrainare. 7 (Inv) Parasire a familiei locului de nashtere etc. Si: departat¹ (7). 8 (Fig) Instrainare de o idee Si: departat¹ (8). 9 Distantzare de un anumit punct fix de cineva sau de ceva Si: departat¹ (9). 10 Lasare a unei anumite distantze pana la ceva Si: departat¹ (10). 11 Situare la o distantza de... Si: departat¹ (11). 12 Indepartare de trunchi a unei partzi mobile a corpului omenesc Si: departat¹ (12). 13 Mutare in alta parte Si: departat¹ (13). 14 TZinere a cuiva la distantza Si: departat¹ (14). 15 Alungare dintrun loc a unei fiintze Si: departat¹ (15). 16 Demitere dintro functzie Si: departat¹ (16). 17 Exilare. 18 Indepartare a unor primejdii neajunsuri abuzuri Si: departat¹ (18). 19 Ferire de ceva Si: departat¹ (19). 20 Crutzare. 21 Abatere de la o norma fixata de la o linie de conduita de la subiect Si: departat¹ (21). 22 Debarasare. 23 (Ivr) Revarsare. 24 (Ccr) Loc situat la o distantza mare de vorbitor. 25 (Ccr) Distantza. 26 (Ilav) Din ~ (sau ~tari) De departe. 27 (Ilav) La ~ La o oarecare distantza. 28 (Inv; ie) A fi cu ~ A fi la mare distantza. 29 (Iae) A nu fi la indemana. 30 (Olt; ie) Ai veni cu ~ A nui fi la indemana. 31 (Gmt) Coordonata a punctului data de distantza intre acesta shi planul vertical de proiectzie.

DEPARTÁRE departari s. f. 1. (La pl. cu valoare de sg.) Faptul de a fi departe. Prietenia mea pentru Sevastitza e una din acele simtziri care nici timpul nici departarea nau pututo nimici. HOGASH DR. II 139. ♦ Loc situat departe la mare distantza de vorbitor. Zi shi noapte departarile vuiau sub cumpana clopotelor. CAMILAR T. 123. Departarile inalte spre asfintzit in amurgul singuratic stateau cufundate intro umbra viorie. SADOVEANU O. V 441. Balcescu... scruteaza cheiul portului departarea. CAMIL PETRESCU B. 217. Cerul cenushiu plingea ploaie marunta shi rece care invaluia departarile shi impaienjenea vederile. SANDUALDEA D. N. 152. ◊ Loc. adv. In departare (sau departari) = intrun loc departat departe. Cind e furtunan departare La margini deorizont rasare Un fulger alb. COSHBUC P. I 82. Nu cata in departare Fericirea ta iubite! EMINESCU O. I 54. Au mers vestean departari Peste noua tzeri shi mari! ALECSANDRI P. II 179. 2. Distantza. Deash putea cu dragostea mea toata Departarea dintre noi so sfarm. PORUMBACU A. 45. Curind nul mai aud; sa pus intre el shi noi departarea. SADOVEANU V. F. 26. De amindoua partzile podului la departari egale intre doua shiraguri de salcimi erau doua cantoane. C. PETRESCU S. 39. ◊ (Cu determinari locale sau temporale) Muncea cu ziua la o boieritza... peste trei dealuri departare. CAMILAR N. I 214. Are el in padure departare deaici un ceas doua prisaci. SADOVEANU Z. C. 34. Rezema [drugii] de casa la o departare de o palma domneasca unul de altul. ISPIRESCU L. 59. ◊ Loc. adj. shi adv. Din departare (sau departari) = de departe de la mare distantza. Deodata din cerul albastru au ieshit doi vulturi negri soli ai noptzii din departare de dincolo de razele culcate in amurg. ARGHEZI P. T. 105. Din departari Vazutusa crescind in zari Radvan cu mire cu nanashi. COSHBUC P. I 56. Milescu incepu o melodie ushoara ce parea k vine din departarile adinci ale notelor de jos. D. ZAMFIRESCU R. 143. Aerul rasfirat in unde diafane subt arshitza soarelui de veara oglindeshte ierburile shi balariile din departare. ODOBESCU S. III 14.

DEPARTÁRE ~ari f. 1) v. A DEPARTA. 2) Interval dintre doua puncte in spatziu; distantza. ◊ Din ~ de departe; dintrun loc indepartat. 3) Loc situat departe de vorbitor. /v. a departa

departare f. 1. actziunea de a (se) departa; 2. distantza interval.

departáre f. Actziunea de a departa. Distantza interval: padurea e la departare de un chilometru de casa noastra. Din departare de departe de la distantza.

departáre s. f. g.d. art. departắrii; pl. departắri

departáre s. f. g.d. art. departarii; pl. departari

DEPARTÁRE s. 1. v. indepartare. 2. dezlipire indepartare. (~ lui de casa.) 3. distantzare indepartare rarire spatziere. (~ literelor unui cuvant.) 4. v. distantza. 5. distantza interval spatziu (Transilv.) scopot. (Ce ~ este intre cei doi stalpi?)

DEPARTARE s. 1. distantzare indepartare. (~ lui de grupul nostru.) 2. dezlipire indepartare. (~ lui de casa.) 3. distantzare indepartare rarire spatziere. (~ literelor unui cuvint.) 4. (concr.) distantza spatziu (pop.) cale (inv.) loc. (Intre cele doua orashe e o ~ de 40 km.) 5. (concr.) distantza interval spatziu (Transilv.) scopot. (Ce ~ este intre cei doi stilpi?)

Departare ≠ apropiere

DEPARTARE. Subst. Departare indepartare distantza; distantzare indepartare raminere in urma. Abatere deviere deviatzie. Separare izolare despartzire desprindere despreunare (pop.) detashare. Risipire imprashtiere diseminare rasfirare rarire rarit. Lungime intindere spatziu interval; distantza mare cale de o poshta drum fara sfirshit cale lunga distantza astronomica; zari indepartate; spatziu nesfirshit nesfirshire. nesfirshit. Sfirshitul pamintului capatul lumii (pamintului). Adj. Departat indepartat distant (rar); izolat spatziat rarit detashat despartzit separat. Nesfirshit fara sfirshit infinit interminabil. Vb. A fi departe a fi la (mare) distantza a sta departe. A se departa a se indeparta a se distantza. A pleca a pleca in larg a pleca la drum lung a pleca peste noua mari shi noua tzari. A se separa a se izola a se despartzi a se despreuna (pop.) a se detasha. A se risipi a se imprashtia a se disemina a se rasfira. A se abate a devia. A se pierde in zare a se pierde din vedere a disparea din fatza ochilor a se mistui in zare a se topi k norun zare. A departa a indeparta a tzine la distantza. A abate a devia. A separa a izola a despartzi a detasha; a risipi a imprashtia. Adv. Departe departishor (dim.) deparcior (reg.) in zare; de departe din departare din departari; in departare la distantza; dincolo acolo aiurea; in lumea larga; la dracun praznic unde a dus mutu iapa peste (noua) mari shi (noua) tzari la capatul pamintului (lumii) la muma dracului unde shia intzarcat dracul copiii unde shia spart dracul opincile unde shia pierdut dracul opincile. i V. dimensiune disparitzie dispersare fuga lungime separare.

MAIOR E LONGINQUE REVERENTIA (lat.) departarea mareshte respectul Tacit „Annales” I 47. Scurgerea timpului face sa creasca prestigiul marilor personalitatzi tzesand o aureola in jurul lor shi trecandule in legenda.