10 definitzii pentru degenerare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEGENERÁRE degenerari s. f. Faptul de a degenera; decadere stricare degenerescentza degeneratzie. V. degenera.
DEGENERÁRE degenerari s. f. Faptul de a degenera; decadere stricare degenerescentza degeneratzie. V. degenera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
degenerare sf [At: ARISTIA PLUT. / Pl: ~rari / E: degenera] 18 Pierdere (totala sau) partziala a unor insushiri (morfologice sau) functzionale caracteristice genului sau speciei in urma actziunii unor factori (de mediu sau) ereditari Si: degenerat1 (18) (inv) degeneratzie (18). 912 (Fig) Schimbare in (mai) (rau sau) in (mai) grav pierzand caracterul initzial Si: degenerat1 (912). 1314 (Fig) Ajungere intro stare (mai) rea Si: decadere degenerat1 (1314).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEGENERÁRE s. f. Faptul de a degenera; declin decadere (fizica sau psihica). Se numea Alfons shi reprezenta ultima faza de degenerare a uneia din cele mai vechi shi mai aristocratice familii din tzara. VLAHUTZA O. A. II 60. ◊ Fig. Decadentismul modern nu e altceva decit degenerarea liricii moderne inseshi. GHEREA ST. CR. III 178.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEGENERÁRE s.f. Actziunea de a degenera shi rezultatul ei; decadere; stricare degenerescentza; degeneratzie. [< degenera].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
degenerare f. actziunea de a degenera shi starea celui ce degenereaza.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*degeneratziúne f. (lat. degenerátio ónis). Actziunea de a degenera shi starea fiintzeĭ degenerate. SHi átzie dar maĭ ales áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
degeneráre s. f. g.d. art. degenerắrii; pl. degenerắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de Laura-ana
- actziuni
degeneráre s. f. → generare
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEGENERÁRE s. 1. v. atrofie. 2. v. pipernicire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEGENERARE s. 1. (MED.) atrofie atrofiere degeneratzie degenerescentza. (~ a unui organ.) 2. chircire inchircire pipernicire sfrijire (reg.) shishtavire. (~ a unei plante.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
degenerare, degenerarisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a degenera. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: declin decadere degeneratzie degenerescentza stricare
- Se numea Alfons shi reprezenta ultima faza de degenerare a uneia din cele mai vechi shi mai aristocratice familii din tzara. VLAHUTZA O. A. II 60. DLRLC
- Decadentismul modern nu e altceva decit degenerarea liricii moderne inseshi. GHEREA ST. CR. III 178. DLRLC
-
etimologie:
- degenera DEX '09 DEX '98 DN