DANS dansuri s. n. 1. Ansamblu de mishcari ritmate variate ale corpului omenesc executate in ritmul unei melodii de diferite tipuri. Dans ritual. Dans popular. Dans de caracter. Dans de salon. Dans modern. Dans clasic (sau academic) = forma de dans occidental care constituie baza tehnica a coregrafiei a spectacolelor de balet etc. 2. Actziunea de a dansa. Ii place muzica shi dansul. 3. (In sintagma) Dans macabru = tema alegorica simbolizand egalitatea in fatza mortzii prin reprezentarea unui schelet cu coasa in mana care danseaza atragand oameni de diferite varste shi conditzii sociale care i omoara. 4. (In sintagma) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele facand anumite mishcari ishi comunica gasirea unei surse de hrana directzia shi distantza acestei surse. [Var.: (pop.) dantz s. n.] Din fr. danse. Cf. it. danza germ. Tanz.

dans sn [At: (cca 1600) CUV. D. BATR. II 227/1 1 / Pl: ~uri / E: fr danse] 1 Ansamblu de mishcari ritmatice variate ale corpului omenesc executate de obicei in ritmul unei melodii cu caracter ritual artistic sau de divertisment Si: joc (irg) salt² (inv) saltare saltatura (ivp) dantz. 2 (Inv; pex) Ansamblu de oameni care executa aceste mishcari Vz joc. 3 Executare a unui dans (1). 4 (Ie) Ai intrat in ~ (sau hora) trebuie sa joci Se spune cand cineva se angajeaza la ceva fara posibilitatea de a mai renuntza. 5 (Is) ~ macabru Tema alegorica simbolizand egalitatea in fatza mortzii reprezentata de un schelet care atrage oamenii intro hora pentru ai ucide. 6 (Is) ~ul albinelor Mod diferentziat de zbor prin care albinele semnalizeaza gasirea unei surse de hrana. 7 (Pex) Arta ale carei mijloace de expresie sunt mishcarile ritmatice ale corpului omenesc. 8 (Is) ~ clasic sau academic Ansamblu de mishcari artistice conventzionale care constituie baza tehnica a coregrafiei a spectacolelor de balet etc. 9 (Is) ~ pe gheatza Patinaj artistic. 10 Petrecere la care se danseaza.

DANS dansuri s. n. 1. Ansamblu de mishcari ritmice variate ale corpului omenesc executate in ritmul unei melodii shi avand caracter religios de arta sau de divertisment. Dans ritual. Dans popular. Dans de caracter. Dans de salon. Dans modern. Dans clasic (sau academic) = ansamblu de mishcari artistice conventzionale care constituie baza tehnica a coregrafiei a spectacolelor de balet etc. 2. Actziunea de a dansa. Ii place muzica shi dansul. 3. (In sintagma) Dans macabru = tema alegorica simbolizand egalitatea in fatza mortzii prin reprezentarea unui schelet cu coasa in mana care atrage in hora oameni de diferite varste shi conditzii sociale shii omoara. 4. (In sintagma) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele facand anumite mishcari ishi comunica gasirea unei surse de hrana directzia shi distantza acestei surse. [Var.: (pop.) dantz s. n.] Din fr. danse. Cf. it. danza germ. Tanz.

DANS dansuri s. n. 1. Serie de mishcari ale corpului plastice shi ritmice de forma definita executate in tactul unei melodii shi avind caracter de arta sau de divertisment. Se reprezenta un fel de melodrama moderna cu muzica de harpa cu flori multe cu dansuri. CAMIL PETRESCU T. I 76. Un dans cu figuri gratzioase carel joaca perechi multe. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 163. ◊ Dans popular v. popular. Dans de caracter v. caracter. 2. Actziunea de a dansa. Am venit sa te invit... la dans. C. PETRESCU C. V. 196. Nadina ceru sa danseze shi dansul se generaliza fara sa se ridice masa. REBREANU R. I 220. Pe scaun doarme unchiul grav... Alaturi: dans shi cartzi de joc. ISAC O. 74. Varianta: (invechit shi popular) dantz (ISPIRESCU L. 376 EMINESCU O. I 102 TEODORESCU P. P. 687) s. n.

DANS s.n. Serie de mishcari ritmice expresive ale corpului executate in tactul unei melodii. [< fr. danse cf. it. danza germ. Tanz].

DANS s. n. gen artistic constand din mishcari ritmice expresive ale corpului execuate in tactul unei melodii. (< fr. danse)

DANS ~uri n. 1) Mijloc artistic de exprimare a unui mesaj printro succesiune de mishcari ritmice plastice shi expresive ale corpului executate in ritmul unei melodii. 2) Tehnica de executare a unor astfel de mishcari. Lectzii de ~. 3) Muzica dupa care se executa astfel de mishcari. 4): ~ul albinelor mijloc de semnalizare al albinelor constand din anumite mishcari prin care ishi comunica gasirea unei surse de hrana directzia shi distantza la care se afla aceasta. /<fr. danse germ. Tanz

dans n. v. dantz (= fr. danse).

*dans n. pl. urĭ (fr. danse f.). Joc mishcare cadentzata shi leganata a corpuluĭ dupa sunetu muziciĭ. Vechi dantz (d. it. danza supt. infl. polonuluĭ taniec tanca rut. tancĭ).

dantz sn [At: ARISTIA PLUT. / V: ~a sf / Pl: ~uri (inv) ~e ~ure / E: ger Tanz] (Ivp) Dans (1).

dántza sf vz dantz

dantz n. joc mishcare cadentzata a corpului cu pashii masuratzi shi obishnuit la sunetul muzicei: betzii shi dantzuri shi chiote voioase AL. [Cf. it. DANZA shi nemtz. TANZ].

dantz V. dans.

dans s. n. pl. dánsuri

dans s. n. pl. dánsuri

dans.

DANS s. joc. (inv.) salt saltare saltatura. (Un ~ popular.)

DANS s. joc. (inv.) salt saltare saltatura. (Un ~ popular.)

dans (dánsuri) s. n. Joc mishcari ritmice ale corpului omenesc. Var. dantz (inv.). Fr. danse; var. cu fonetismul it. danza cf. germ. Tanz. Der. dansa vb. din fr. danser; dansant adj. (care poate fi dansat; urmat de dans); dansator s. m. (om care danseaza; balerin); dansatoare s. f. (femeie care danseaza; balerina); dantzui vb. (a dansa); dantzuitor s. m. (dansator; balerin); dantzuitoare s. f. (dansatoare); dancing s. n. (local unde se danseaza) din engl. dancing pronuntzat dansing shi vulg. dantzing.

DANS. Subst. Dans dantz (pop.) dantzuire (pop.) dantzuit joc. Dans ritual dans sacru dans magic; dans popular; dans modern; dans de salon; dans de caracter; dans cu tema dans tematic; dans clasic (academic). Balet. Arta dansului arta baletului coregrafie. Dansator dantzuitor (pop.) jucator (pop.); baiadera; girl; balerin balerina baletist baletista. Coregraf; maestru de balet; instructor de dans. Echipa de dansuri ansamblu de dansuri formatzie de dansuri. Seara de dans serata dansanta ceai dansant; bal. Dancing (rar); discoteca. Ansamblu de balet trupa de balet; corp de balet. Adj. Coregrafic; dansant. Vb. A dansa a dantzui (pop.) a juca (pop.) a tzopai (peior.) a executa un dans; a valsa. A invita la dans. A dansa (pe cineva). V. arta artist dansuri populare.

dans (< fr. danse prin germ. Tanz) gen artistic constituit din mishcari variate ritmice shi expresive ale corpului omenesc executate de regula cu acompaniament* muzical. Originile d. coincid cu inceputurile comunitatzilor omeneshti avand functzii rituale (mistice razboinice) de invocare a fortzelor divine pentru reushita la vanatoare confruntari tribale etc. La unele popoare caracterul ritual sa pastrat decantat shi abstractizat pana in zilele noastre. La vechii greci d. facea parte dintre disciplinele fundamentale ale educatziei considerat eficient pentru sadirea mentzinerea shi intarirea sentimentelor de solidaritate sociala: d. razboinice (pirice) pacifice (emelii) de cules al viilor (epilenice) etc. La romani d. ritual saltatio (degenerat odata cu decaderea Imperiului) avea de asemenea functzii invocatoare. In ev. med. cu toata tendintza clerului de a mentzine functzia religioasa a d. influentzele laice sunt din ce in ce mai puternice accentuanduse in sec. 13 cand se impun in practica sociala genuri diverse [denumite chorea (2) charola carole* danse estampie ductia pastourelle* sh.a.] in afara unor alegorii shi simboluri k o expresie simpla shi puternica a dragostei de viatza a poporului. Renashterea* adanceshte acest proces; pashii simpli de pana acum se dezvolta se combina gesturile shi mishcarile se individualizeaza apar forme noi se creeaza succesiuni tipice (un d. lent binar* urmat de altul rapid ternar*) care vor genera suita* cristalizata in patru partzi fixe: allemanda* couranta* sarabanda* giga*. In vremea lui Bach suita se executa independent shi a jucat un rol important in dezvoltarea muzicii instr. Pe langa cele patru d. de baza se includ shi altele boureé* gavota* musette* polacca* menuetul* (foarte important devenind parte constitutiva a simfoniei*) ciacona* passacaglia* (variatziuni pe o tema* ostinato* cu rol determinant in unele forme muzicale). Spre sfarshitul sec. 18 din Viena iradiaza valsul* d. derivat din Ländler*; tot atunci se impun d. ale altor popoare k mazurca* polca* boleroul* jota* fandango* ceardashul* sh.a. care cuceresc toate mediile sociale avand rol de seama in constituirea shi afirmarea shcolilor natzionale. La hotarul dintre sec. 19 shi 20 se raspandesc d. de origine amer. k tango* samba habanera* charlestonul* foxtrotul* etc. care poarta amprenta muzicii de jazz* influentzand creatzia unor compozitori moderni. Poporul roman are d. de o deosebita bogatzie shi varietate care se executa individual sau in grup (perechi linie cerc) diferind de la regiune la regiune. Caracteristica este practica folosirii k suport muzical a unor melodii diverse pentru unul shi acelashi d. k shi executarea pe aceeashi melodie a mai multor d. Cele mai raspandite sunt hora (1) sarba invartita* calushul* shi multe altele cu tendintza de generalizare datorita activitatzilor artistice de amatori shi indeosebi TV (v. joc). In creatzia muzicala romaneasca d. pop. au fost utilizate mai intai in aranjamente* rapsodii* instr. apoi au stat la baza unor prelucrari* mai complexe mergand pana la inventzii melodicoritmice sugerate de structurile tipice. D. romanesc a patruns nu numai in muzica de balet* a lui M. Jora P. Constantinescu Z. Vancea sh.a. ci shi in creatzia corala* camerala* shi simfonica* a lui G. Enescu M. Jora M. Andricu M. Negrea P. Constantinescu Th. Rogalski sh.a.

DANSURI POPULARE. Subst. Hora joc dans dantzuire (pop.) dantzuit. Dansator; jucator (pop.) dantzuitor (pop.). Abrudeanca; alivenci (reg)) alunea; aluneasca; alunelul; ardeleana; ariciul. Banul Maracine; batuta; barbuncul (inv. shi reg.); breaza; briul; briuletzul; cadina verde; calausha cortului; capra; calushul; calusharii calushelul; carashel; catzeaua; ceata; ciobanashul; ciuleandra; cirligul; corabiasca; dorul; dragaica; fecioreasca; geamparale; hatzegana; hodoroaga; hora miresii; invirtita; jiana jieneasca; marunta; mocanca mocaneasca; nuneasca; pambriul; papusheasca patulul; perinitza; pestelcutza; piparushul; priboiul; pristanda; pristoleanca; purtata; razboiul; riureana; romanul; rustemul; sabarelul; salcioara; siminicul; sirba; slanicul; someshana; sultanica; tanganica; tirna tirnoveana; trocareasa; tropotitura trapca tropotzica; tzarancutza; tziitura tzutzaneasca tzutzuiana tzutzuneasca; voiniceasca; zoralia. Vb. A ieshi la joc a ieshi la hora; a se prinde in hora a intra in joc; a dansa a dantzui (pop.) a juca a tzopai (peior.) a hori. A invita la dans. A dansa (pe cineva) a juca (pe cineva). V. arta dans.

dans macabru piesa instrumentala de caracter* redand o atmosfera stranie sinistra obtzinuta prin diferite efecte ritmicomelodice armonice sau orchestrale. (Ex. celebre: D.m. de Listz de SaintSaëns).

dantz 1. Denumire data suitei ciclice de jocuri* populare in TZara Oashului. Ea este alcatuita din trei partzi (jocuri): „cu fete” „feciori in roata” shi „deanvartitu”; formatzia in care se joaca cunoashte multiple evolutzii coloana de perechi cerc de barbatzi perechi in linie repartizate in spatziul de joc de asemenea variaza shi priza intre jucatori. Ritmul este binar* sincopat „optime” ♪ „optime” ♪ „optime” iar mishcarea deosebit de viguroasa cu pashi tropotitzi batai* de pinteni (pe sol shi in aer) invartituri batai din palme insotzite de „tzipurituri” (strigaturi* cantate). 2. Denumire data braului* (tip brau batran banatzean) in unele localitatzi din TZinutul Padurenilor (Hunedoara). 3. Dantzu varianta braului carpatin (mocanesc) din Rashinari (Sibiu). 4. De d. d. sus denumire sub care sunt cunoscute variante ale ardelenei (1) sincopate in zona Vashcaului (Bihor).

dantz dantzuri s.n. (pop.) Dans joc. Cf. germ. Tanz „dans” (DEX MDA) cf. it. danza „dans” (SHaineanu).

a face (pe cineva) un dans expr. a dansa (cu cineva).

a fi luat la dans expr. (intl.) a fi interogat a fi luat la intrebari.

a lua la dans expr. (intl. d. politzishti) a interoga a lua la intrebari (un infractor).

salon de dans expr. (er.) spatziul dintre vulva shi anus.