dans (< fr. danse prin germ. Tanz) gen artistic constituit din mishcari variate ritmice shi expresive ale corpului omenesc executate de regula cu acompaniament* muzical. Originile d. coincid cu inceputurile comunitatzilor omeneshti avand functzii rituale (mistice razboinice) de invocare a fortzelor divine pentru reushita la vanatoare confruntari tribale etc. La unele popoare caracterul ritual sa pastrat decantat shi abstractizat pana in zilele noastre. La vechii greci d. facea parte dintre disciplinele fundamentale ale educatziei considerat eficient pentru sadirea mentzinerea shi intarirea sentimentelor de solidaritate sociala: d. razboinice (pirice) pacifice (emelii) de cules al viilor (epilenice) etc. La romani d. ritual saltatio (degenerat odata cu decaderea Imperiului) avea de asemenea functzii invocatoare. In ev. med. cu toata tendintza clerului de a mentzine functzia religioasa a d. influentzele laice sunt din ce in ce mai puternice accentuanduse in sec. 13 cand se impun in practica sociala genuri diverse [denumite chorea (2) charola carole* danse estampie ductia pastourelle* sh.a.] in afara unor alegorii shi simboluri k o expresie simpla shi puternica a dragostei de viatza a poporului. Renashterea* adanceshte acest proces; pashii simpli de pana acum se dezvolta se combina gesturile shi mishcarile se individualizeaza apar forme noi se creeaza succesiuni tipice (un d. lent binar* urmat de altul rapid ternar*) care vor genera suita* cristalizata in patru partzi fixe: allemanda* couranta* sarabanda* giga*. In vremea lui Bach suita se executa independent shi a jucat un rol important in dezvoltarea muzicii instr. Pe langa cele patru d. de baza se includ shi altele boureé* gavota* musette* polacca* menuetul* (foarte important devenind parte constitutiva a simfoniei*) ciacona* passacaglia* (variatziuni pe o tema* ostinato* cu rol determinant in unele forme muzicale). Spre sfarshitul sec. 18 din Viena iradiaza valsul* d. derivat din Ländler*; tot atunci se impun d. ale altor popoare k mazurca* polca* boleroul* jota* fandango* ceardashul* sh.a. care cuceresc toate mediile sociale avand rol de seama in constituirea shi afirmarea shcolilor natzionale. La hotarul dintre sec. 19 shi 20 se raspandesc d. de origine amer. k tango* samba habanera* charlestonul* foxtrotul* etc. care poarta amprenta muzicii de jazz* influentzand creatzia unor compozitori moderni. Poporul roman are d. de o deosebita bogatzie shi varietate care se executa individual sau in grup (perechi linie cerc) diferind de la regiune la regiune. Caracteristica este practica folosirii k suport muzical a unor melodii diverse pentru unul shi acelashi d. k shi executarea pe aceeashi melodie a mai multor d. Cele mai raspandite sunt hora (1) sarba invartita* calushul* shi multe altele cu tendintza de generalizare datorita activitatzilor artistice de amatori shi indeosebi TV (v. joc). In creatzia muzicala romaneasca d. pop. au fost utilizate mai intai in aranjamente* rapsodii* instr. apoi au stat la baza unor prelucrari* mai complexe mergand pana la inventzii melodicoritmice sugerate de structurile tipice. D. romanesc a patruns nu numai in muzica de balet* a lui M. Jora P. Constantinescu Z. Vancea sh.a. ci shi in creatzia corala* camerala* shi simfonica* a lui G. Enescu M. Jora M. Andricu M. Negrea P. Constantinescu Th. Rogalski sh.a.