12 definiții pentru daică
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DÁICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din sb. dajka.
dáică1 sf [At: MAIOR, P. 300/6 / V: gái~ / Pl: ~ici / E: scr dajka] 1 (Trs) Doică. 2 (Olt) Nană. 3 (Mun; Olt; pex) Țață. 4 (Olt; Mun) Iubită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dáică2 sfs [At: LEXIC REG. II, 125 / E: nct] (Buc; îe) A umbla cu ~a A cerși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DÁICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din scr. dajka.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DÁICĂ s. f. (Regional) Dadă. Doi copilași cu chica ciuf... așteaptă cu ochii bleoșdiți să scoată daica Mitrana cartofii din spuză. DELAVRANCEA, S. 40. ◊ (În refrene, la vocativ, fără ca vorbitorul să se adreseze unei persoane anumite) Foicică peliniță, Daică, dăiculiță. TEODORESCU, P. P. 293. ◊ (Familiar, ca termen afectiv cu care o femeie se adresează unei persoane mai tinere; v. mamă, tată, maică. taică) Cînd te întorci, să bați, daică, în poartă. STANCU, D. 437.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
daică f. dadă: daică Mitrana. [Scurtat din dădaică].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dáĭcă f., pl. ĭ și e (sîrb. dajka, dim. d. dada, dadă). Vest. Dadă: ce te mai osteneaĭ atîta, daĭcă? (CL. 1910, 5, 544).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dáică (reg.) (dai-) s. f., g.-d. art. dáicii/dáicăi; pl. daici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dáică s. f. (sil. dai-), g.-d. art. dáicii/dáicăi; pl. daici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DÁICĂ s. v. lele, leliță, mătușă, țață.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
daică s. v. LELE. LELIȚĂ. MĂTUȘĂ. ȚAȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
DÁICĂ, daici, s. f. (Olt., Munt.) 1. Gospodină, stăpâna casei. 2. Sora mai mare. (din sb. dajka, diminutiv al lui dadă; cf. dodă)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
- silabație: dai-că
substantiv feminin (F48) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
daică, daicisubstantiv feminin
-
- Doi copilași cu chica ciuf... așteaptă cu ochii bleoșdiți să scoată daica Mitrana cartofii din spuză. DELAVRANCEA, S. 40. DLRLC
- (În refrene, fără ca vorbitorul să se adreseze unei persoane anumite) Foicică peliniță, Daică, dăiculiță. TEODORESCU, P. P. 293. DLRLC
- 1.1. Termen afectiv cu care o femeie se adresează unei persoane mai tinere. DLRLC
- Cînd te întorci, să bați, daică, în poartă. STANCU, D. 437. DLRLC
-
-
etimologie:
- dajka DEX '98 DEX '09