CURS¹ cursuri s. n. I. 1. Mishcare a unei ape curgatoare in directzia pantei; p. ext. albia intinderea sau directzia unei ape curgatoare. 2. (Inv.) Mers (repede). II. Fig. 1. Trecere durata interval (de timp). ◊ Loc. prep. In cursul... = in timpul cat dureaza ceva. In curs de... = in timp de... 2. Desfashurare mers directzie a unor evenimente. ◊ Expr. A da curs unei cereri = a lua in considerare a rezolva o cerere. III. Pretz la care valorile mobiliare se tranzactzioneaza la un moment dat la bursa de valori in functzie de raportul dintre cerere shi oferta. ◊ Curs de schimb valutar = raport de schimb dintre doua monede. ◊ Cursul actziunilor = pretzul la care se vand shi se cumpara actziunile la un moment dat. Cursul bursei = pretzul la care este cotata la un moment dat la bursa o hartie de valoare o valuta straina etc. ♦ Putere de circulatzie a unei monede. Lat. cursus (cu unele sensuri dupa fr. cours).

curs¹ sn [At: CORESI EV. 380 / Pl: ~uri / E: ml cursus um] 12 (Inv) Mers (repede). 3 (Inv) Alergare. 4 Mishcare a unei ape in directzia pantei. 5 (Pex) Albie. 6 (SHis ~ul apei) Linia pe unde apa curge mai repede. 79 Scurgere de (lacrimi) puroi (sange). 10 (Inv; fig) Cronica. 11 Mishcare reala sau aparenta a corpurilor cereshti. 12 (Fig) Interval de timp. 13 (Ilav) In ~ul In timpul cat dureaza ceva. 14 (Ilav) In ~ de In timp de. 15 (Ie) A da ~ unei cereri A rezolva o cerere. 16 Valoare in bani la un moment dat a unei hartii de valoare in raport cu alta hartie de valoare. 17 (Is) ~ul actziunilor Pretzul la care se vand shi se cumpara actziunile la un moment dat. 18 (Is) ~ul bursei Pretzul la care este cotata la un moment dat la bursa o hartie de valoare o moneda (straina) etc. 19 Putere de circulatzie a unei monede.

curs³ sn vz cursa²

curs⁴ ~a [At: PSALT. 334 / Pl: ? / E: curge] 1 sn (Inv; is) Inainte~ul Premergator. 2 a (Ban; ics) Cursacied aia K urmare.

curs⁵ ~a a [At: MINEIUL (1776) 173 / Pl: ~rshi ~e / E: curge] Scurs.

CURS¹ cursuri s. n. I. 1. Mishcare a unei ape curgatoare in directzia pantei; p. ext. albia intinderea sau directzia unei ape curgatoare. 2. (Inv.) Mers (repede). II. Fig. 1. Trecere durata interval (de timp). ◊ Loc. prep. In cursul... = in timpul cat dureaza ceva. In curs de... = in timp de... 2. Desfashurare mers directzie a unor evenimente. ◊ Expr. A da curs unei cereri = a lua in considerare a rezolva o cerere. III. Pretz sau cost la un moment dat al unei hartii de valoare in raport cu alta hartie de valoare. ◊ Cursul actziunilor = pretzul la care se vand shi se cumpara actziunile la un moment dat. Cursul bursei = pretzul la care este cotata la un moment dat la bursa o hartie de valoare o valuta straina etc. ♦ Putere de circulatzie a unei monede. Lat. cursus (cu unele sensuri dupa fr. cours).

CURS¹ cursuri s. n. I. 1. Mishcarea unei ape curgatoare in directzia pantei; p. ext. albia intinderea sau directzia unei ape curgatoare. Dunarea are un curs foarte lung. ▭ Las shi gindul shi privirea sa lunece un minut pe cursul fugator al undelor. HOGASH M. N. 55. Un torent ceshi pravaleshte cursul deapa peste stavili. MACEDONSKI O. I 105. Prin cursul apei cu gleznele lor sfishiau valurile. EMINESCU N. 16. Luindushi cursul pashnic din nou sendreapta Rinul Prin sate shi orashe prin muntzi shi vai frumoase. ALECSANDRI O. 204. Sa ma intorc? Mai degraba ishi va intoarce Dunarea cursul indarapt. NEGRUZZI S.I 139. 2. (Invechit) Mers (repede) umblet (grabit). Nau avut incotro biata iapa ci au trebuit sa fuga de unde era ascunsa! Atunci corbii totzi dupa ea shi iau indreptat cursul sa mearga pe unde sta boierul la pinda. SBIERA P. 60. Dragosh merge nainte Pe un cal cu ager curs. NEGRUZZI S.II 24. ♦ Mishcare (reala sau aparenta) a corpurilor cereshti. Astronomul ar dori k cursul Uranului sa. se pripeasca. BALCESCU O. II 10. II. Fig. 1. Trecere scurgere durata interval (de timp). Atit de lunga fu noaptea fiindca voinicul i oprise cursul. ISPIRESCU L. 202. ◊ Loc. prep. In cursul... = in timpul cit tzine cit dureaza ceva. In cursul zilei roaba babei sapropie de el. EMINESCU N. 21. In tot cursul calatoriei noastre de treizeci de zile aproape ne tirira prin acest mijloc. BOLINTINEANU O. 265. Ea se afla intrunul din aceste momente rari in cursu? scurtei noastre vietzi. NEGRUZZI S. I 78. In curs de... = in timp de... Minunile facute... de om in curs de douatrei mii de ani minunile aratate de istorie ma mira dar nu ma ametzesc. IONESCURION C. 49. 2. Desfashurare mers directzie a unor evenimente. Marea Revolutzie Socialista din Octombrie a exercitat o inriurire deosebit de puternica asupra cursului dezvoltarii istorice a poporului romin care a avut fericirea sa faca parte din rindul popoarelor eliberate de Armata Sovietica dobindind astfel putintza unei libere dezvoltari democratice shi cishtigind pentru prima data in istoria sa o reala independentza. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 511. Expr. A da curs unei cereri = a lua in considerare cele cuprinse intro cerere a da urmare unei cereri indrumindo spre rezolvare. III.. Pretz al monedei unei tzari in raport cu moneda altei tzari sau cu un etalon conventzional; (in tzarile capitaliste) pretz variabil stabilit la bursa pentru valuta hirtii de valoare politze shi marfuri. Cursul stabil al rublei. ◊ (In economia capitalista) Curs fortzat (al unei valori) = curs impus ducind la obligatzia legala de a primi k plata hirtiemoneda neconvertibila in aur. ♦ Putere de circulatzie (a unei monede). Anticarul la patimai supus Culege vecheaarama ce nu mai are curs. ALEXANDRESCU P. 149.

CURS s.n. I. 1. Expunere predare a unei materii facuta la o catedra de invatzamant superior sau forma unui ciclu de lectzii sau prelegeri; (p. ext.) ora sau totalitatea orelor de program afectate acestei expuneri. 2. Volum care reuneshte un ciclu de lectzii sau de prelegeri. II. Pretz al unitatzii baneshti dintro tzara exprimat in unitatzile baneshti din celelalte tzari; pretz variabil stabilit la bursa pentru valuta hartii de valoare etc. [Cf. lat. cursus fr. cours].

CURS² s. n. 1. pretz variabil stabilit la bursa cu care se cumpara shi se vand valutele shi hartiile de valoare. 2. pretz al unitatzii monetare dintro tzara exprimat in unitatzile baneshti ale altei tzari. ♦ in ~ul = pe perioada; a da ~ unei cereri = a rezolva o cerere. (< lat. cursus fr. cours)

CURS¹ ~uri n. 1) Mishcare a unei ape curgatoare in directzia pantei. 2) Intindere a unei ape de la izvoare pana la varsare. ~ul inferior. ~ul superior. 3) fig. Interval durata de timp. ◊ In ~ de... in timp de... 4) Desfashurare a unui eveniment. In ~ul pregatirilor... ◊ Lucrari in ~ lucrari care se infaptuiesc. A da ~ unei cereri a inainta cererea spre rezolvare. 5) fin. Pretzul care se stabileshte la bursa (pentru valuta hartii de valoare politze etc.). 6) fin. Pretzul unei unitatzi baneshti straine exprimat in unitatzi baneshti natzionale. /<lat. cursus fr. cours

curs n. 1. mishcarea apei curgatoare: cursul unui fluviu; 2. intinderea ce strabate un fluviu un rau; 3. mishcarea reala sau aparenta a astrelor; 4. mers: cursul trebilor in tot cursul lucrarii; 5. succesiunea timpului inlantzuirea evenimentelor: o trist al lumii curs! AL. cursul secolelor; 6. circulatziune credit: monedele straine n’au curs la noi; 7. pretzul valorilor al marfurilor: cursul Bursei; 8. shir de lectziuni facute de un profesor tractat ce contzine aceste lectziuni: Curs de chimie; cursurile Facultatzii; 9. indicarea orelor de plecare shi sosire: cursul drumului de fier cursul vapoarelor. [Lat. CURSUS; cele mai multe sensuri modelate dupa fr. cours].

curs n. pl. urĭ (d. curg saŭ lat. cŭrsus [uneorĭ tradus dupa fr. cours]; it. sp. pg. corso pv. cors). Mishcarea apeĭ la vale curgere: cursu riuluĭ riu in cursu luĭ strabate tzara. Curs de apa riŭ. Mishcarea reala saŭ aparenta a stelelor: cursu luniĭ soareluĭ. Fig. Succesiunea timpuluĭ faptelor: cursu luptelor. Digresiune (Vechĭ). Durata: cursu vietziĭ. Drum loc: a da curs bucuriiĭ. Lectziune invatzamint: cursurile universitatziĭ. Carte tratat special: curs de chimie. Circulatziune umblare: aceshtĭ banĭ n’aŭ curs. Voga credit: aceste stofe nu maĭ aŭ curs. Valoarea hirtiilor shi marfurilor: cursu burseĭ pĭetzeĭ.

curs (curgere mers expunere) s. n. pl. cúrsuri

curs (curgere mers expunere) s. n. pl. cúrsuri

CURS s. 1. (GEOGR.) curent (inv. shi reg.) scursura (reg.) scurs scursoare (inv.) cursoare. (~ul apei.) 2. v. albie. 3. interval rastimp timp vreme (inv.) diastima. (In ~ de un veac.) 4. v. evolutzie. 5. directzie. (Un ~ neashteptat al evenimentelor.) 6. (EC. POL.) valoare. (~ul dolarului.) 7. (EC. POL.) rata. (~ul schimbului.)

CURS s. v. alergare cursa.

CURS s. 1. (GEOGR.) curent (inv. shi reg.) scursura (reg.) scurs scursoare (inv.) cursoare. (~ apei.) 2. (GEOGR.) albie matca vad (pop.) fagash pat (inv. shi reg.) scursura (reg.) vale (inv.) scafa. (A trecut ushor ~ riului.) 3. interval rastimp timp vreme (inv.) diastima. (In ~ de un veac.) 4. desfashurare dezvoltare evolutzie mers (Munt.) shiretenie. (~ evenimentelor.) 5. directzie. (Un ~ neashteptat al evenimentelor.) 6. (EC. POL.) valoare.(~ dolarului.) 7. (EC. POL.) rata. (~ schimbului.)

curs s. v. ALERGARE. CURSA.

CURS¹ (< fr. lat.) s. n. I. 1. Mishcare a unei ape curgatoare in directzia pantei; p. ext. albia intinderea sau directzia unei ape curgatoare. ◊ C. de apa = tip de ape curgatoare de suprafatza sau subterane concentrate pe o albie proprie cu un traseu bine definit (piriu riu fluviu etc.). II. Fig. 1. Interval de timp durata. ◊ Loc. In cursul... = in timpul in perioada. 2. Desfashurare directzie a unor evenimente. ◊ Expr. A da curs unei cereri = a lua in considerare a rezolva o cerere. III. (FIN.) Pretzul cu care se cumpara sau se vinde la un moment dat o hirtie de valoare reprezentind punctul de echilibru intre intre cererea shi oferta unei valori date la un moment dat. ◊ C. al schimbului (sau valutar) = pretzul acordat la un moment dat in valuta natzionala a unei tzari pentru o unitate sau un numar de unitatzi baneshti ale altei tzari la cumpararea de devize. Acest c. se formeaza pe baza paritatzii in functzie de de cererea shi oferta de devize. ◊ Cursul actziunilor = pretzul la care se vind shi se cumpara actziunile la un moment dat. ◊ Cursul bursei = pretzul la care este cotata la un moment dat la bursa o hirtie de valoare o valuta straina etc. ◊ C. de revenire = raportul dintre pretzul intern in moneda natzionala shi pretzul extern in valuta la una ori mai multe marfuri sau servicii; la export exprima cheltuiala interna cu care se obtzine prin exportul de marfuri sau servicii o unitate valutara straina iar la import indica cite unitatzi monetare natzionale se obtzin din desfacerea interna a marfurilor shi serviciilor importate pentru fiecare unitate valutara straina cheltuita in acest scop. ♦ Putere de circulatzie (a banilor). ◊ C. fortzat = cursul care il au banii de hirtie emishi care nu au valoare proprie shi nu sint convertibili.

ADHUC SUB IUDICE LIS EST (lat.) procesul este in curs de judecare Horatziu „Ars poetica” 78. Referire la originea controversata a distihului elegiac. Indica in genere o chestiune neelucidata.

Adhuc sub iudice lis est (lat. „Procesul este inca la juratzi” adica: nu sa clarificat) E un emistih al lui Horatziu din Ars poetica (versul 78). Poetul cercetind obirshia elegiei considera k problema nu e inca lamurita continuind sa mai existe controverse privind originea acestui gen de versuri. Expresia sa extins shi a ajuns sa indice orice problema care na fost definitiv solutzionata; un acord care nu sa incheiat sau un proces care se judeca in continuare. „Familia Listomère cu toate k nu capitula raminea cel putzin neutra shi recunoshtea tacit puterea oculta a congregatziei. Procesul insa raminea pe dea intregul sub iudice” (Balzac Vicarul din Tours Espla 1956 vol.II pag. 213). Limba germana shia construit o expresie proprie: Darüber sind die Gelehrten noch nicht einig (In aceasta privintza invatzatzii nu sau intzeles inca). LIT.