CURIÉR A (1) curieri e s. m. shi f. (23) curiere s. n. 1. S. m. shi f. Factor poshtal. ♦ Persoana (in serviciul unei institutzii) insarcinata sa duca la destinatzie corespondentza mesaje etc. ♦ SHtafeta. 2. S. n. (Inv.) Corespondentza care se trimite sau se primeshte deodata; poshta. 3. S. n. (Inv.) Nume dat unor publicatzii periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicatzii. [Pr.: rier] Din fr. courrier.

curier ~a [At: LB / P: ~rier / V: (inv) curueriu ~iir / Pl: ~i ~e / E: fr courier ger Kurier] 1 smf Persoana (in serviciul unei institutzii) insarcinata sa duca la destinatzie corespondentza mesaje etc. 2 smf (Spc) Factor poshtal. 3 smf SHtafeta. 4 sn (inv) Corespondentza care se trimite sau se primeshte o data Si: poshta. 5 sn Rubrica (intro publicatzie periodica) cu caracter informativ.

CURIÉR A (1) curieri e s. m. shi f. (2) s. n. (3) curiere s. n. 1. S. m. shi f. Factor poshtal. ♦ Persoana (in serviciul unei institutzii) insarcinata sa duca la destinatzie corespondentza mesaje etc. ♦ SHtafeta. 2. S. n. (Inv.) Corespondentza care se trimite sau se primeshte deodata; poshta. 3. S. n. (Inv.) Nume dat unor publicatzii periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicatzii. [Pr.: rier] Din fr. courrier.

CURIÉR A s.m. shi f. 1. Factor poshtal; cel care transporta corespondentza mesajele unei institutzii. ◊ Curier diplomatic = functzionar la Ministerul de externe care duce poshta diplomatica. ♦ SHtafeta. 2. Transportul scrisorilor al ziarelor etc. ♦ Scrisorile expediate sau cele care sosesc undeva. ♦ Cronica dintrun jurnal sau dintro revista. [Pron. rier. / < fr. courrier cf. it. corriere germ. Kurier].

CURIÉR A I. s. m. f. cel care transporta la destinatzie corespondentza mesaje etc.; factor poshtal. ◊ shtafeta. II. s. n. 1. transportul scrisorilor al ziarelor etc. ◊ scrisorile expediate sau primite deodata. 2. mijloc de transport (vehicul nava avion) care serveshte la transportul corespondentzei sau asigura un serviciu comercial regulat. 3. cronica dintrun jurnal sau dintro revista. (< fr. courrier)

CURIÉR ~i m. 1) Persoana care duce corespondentza unei institutzii. ◊ ~ diplomatic lucrator la ministerul de externe care transporta poshta diplomatica. 2) inv. Buletin informativ tiparit periodic care cuprinde informatzii dintrun domeniu oarecare. [Sil. rier] /<fr. courrier

curier m. 1. cel ce duce depeshile; 2. totalitatea scrisorilor trimise sau primite cu acelash curier.

*curiér m. (fr. courrier d. it. corriere d. córrere a alerga). Cel care duce (imparte) scrisorĭ telegrame sh. a. (numit shi factor poshtalion poshtar shi plicar). S. n. pl. e. Totalitatea scrisorilor sosite odata.

curiér¹ (persoana) (rier) s. m. pl. curiéri

curiér (persoana) s. m. (sil. rier) pl. curiéri

curier.

CURIÉR s. mesager shtafeta (inv. shi reg.) olac olacar (inv.) menzil paic pion poshta tabelar tatar vatashel. (A sosit un ~ calare.)

CURIÉR s. v. factor poshtar poshtash poshta.

CURIER s. mesager shtafeta (inv. shi reg.) olac olacar (inv.) menzil paic pion poshta tabelar tatar vatashel. (A sosit un ~ calare.)

curier s. v. FACTOR. POSHTAR. POSHTASH. POSHTA.