opțiuni
  • info

10 definiții pentru poștar

Explicative DEX

POȘTÁR, poștari, s. m. (Rar) Factor poștal. – Poștă1 + suf. -ar.

POȘTÁR, poștari, s. m. (Rar) Factor poștal. – Poștă1 + suf. -ar.

poștar sm [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~i / E: poștă1 + -ar] 1 (Înv) Poștaș (2). 2 (Înv) Poștagiu (1). 3 (Mun) Persoană care conduce buștenii pe apă și îi dirijează cu țapina ca să nu se îngrămădească la un loc.

POȘTÁR, poștari, s. m. Factor poștal; poștaș. Tot pe-acolo, venea într-o cărucioară cu două roți poștarul, aducînd... vești. CAMILAR, N. I 330.

POȘTÁR ~i m. v. POȘTAȘ. /poștă + suf. ~ar

poștár m. (rus. počtárĭ, sîrb. poštar). Pop. Factor, curier, împărțitor de scrisorĭ, plicar.

Ortografice DOOM

poștár (rar) s. m., pl. poștári

poștár s. m., pl. poștári

Relaționale

POȘTÁR s. v. poștaș.

POȘTAR s. factor, poștaș, poștă, (rar) curier, (reg.) poștalăș, poștalău, (prin Mold.) plicar, (înv.) împărțitor. (A venit ~ cu o recomandată.)

Jargon

poștár, poștári, s.m. (înv. și reg.) 1. curier, poștaș, factor poștal. 2. diriginte de poștă; poștagiu. 3. (reg.) persoană care conduce buștenii de apă; țapinar.

Intrare: poștar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poștar
  • poștarul
  • poștaru‑
plural
  • poștari
  • poștarii
genitiv-dativ singular
  • poștar
  • poștarului
plural
  • poștari
  • poștarilor
vocativ singular
  • poștarule
  • poștare
plural
  • poștarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

poștar, poștarisubstantiv masculin

  • 1. rar Factor poștal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: poștaș
    • format_quote Tot pe-acolo, venea într-o cărucioară cu două roți poștarul, aducînd... vești. CAMILAR, N. I 330. DLRLC
etimologie:
  • Poștă + sufix -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.