optziuni
  • info

12 definitzii pentru curativ

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CURATÍV A curativi e adj. Care lecuieshte vindeca. ◊ Medicina curativa = parte a medicinii care se ocupa cu tratarea shi cu vindecarea bolilor. Din fr. curatif.

CURATÍV A curativi e adj. Care lecuieshte vindeca. ◊ Medicina curativa = parte a medicinii care se ocupa cu tratarea shi cu vindecarea bolilor. Din fr. curatif.

curativ ~a [At: COSTINESCU / Pl: ~i ~e / E: fr curatif] 1 a Care vindeca Si: lecuitor tamaduitor vindecator. 2 sn Substantza vindecatoare.

CURATÍV A curativi e adj. Care lecuieshte vindeca; lecuitor tamaduitor. Izvoarele shi apele cu efecte curative sint supuse regimului sanitar stabilit de organele indicate in art. 13. B. O. 1953 101.

CURATÍV A adj. Care vindeca; (fam.) tamaduitor. [< fr. curatif].

CURATÍV A adj. care vindeca o medicina ~a = parte a medicinei care se ocupa cu tratarea shi vindecarea bolilor. (< fr. curatif)

CURATÍV ~a (~i ~e) Care vindeca; care lecuieshte. /<fr. curatif

curativ a. ce priveshte sau are de scop vindecarea boalei.

*curatív a adj. (d. lat. curare curatum a ingriji). Care are de scop sa vindece sa cureze: metoada curativa.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

curatív adj. m. pl. curatívi; f. curatíva pl. curatíve

curatív adj. m. pl. curatívi; f. sg. curatíva pl. curatíve

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CURATÍV adj. (MED.) (rar) lecuitor tamaduitor vindecator. (Tratament ~.)

CURATIV adj. (MED.) (rar) lecuitor tamaduitor vindecator. (Tratament ~.)

Intrare: curativ
curativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curativ
  • curativul
  • curativu‑
  • curativa
  • curativa
plural
  • curativi
  • curativii
  • curative
  • curativele
genitiv-dativ singular
  • curativ
  • curativului
  • curative
  • curativei
plural
  • curativi
  • curativilor
  • curative
  • curativelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

curativ, curativaadjectiv

  • 1. Care lecuieshte vindeca. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: lecuitor tamaduitor vindecator
    • format_quote Izvoarele shi apele cu efecte curative sint supuse regimului sanitar stabilit de organele indicate in art. 13. B. O. 1953 101. DLRLC
    • 1.1. Medicina curativa = parte a medicinii care se ocupa cu tratarea shi cu vindecarea bolilor. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.