optziuni
  • info

10 definitzii pentru cunoscator (s.m.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CUNOSCATÓR OÁRE cunoscatori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care poseda cunoshtintze speciale temeinice intrun domeniu; expert. ♦ (Persoana) care are un gust rafinat. Cunoashte + suf. ator.

CUNOSCATÓR OÁRE cunoscatori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care poseda cunoshtintze speciale temeinice intrun domeniu; expert. ♦ (Persoana) care are un gust rafinat. Cunoashte + suf. ator.

cunoscator ~oare [At: DOSOFTEI V. S. II 26/2 / Pl: ~i ~oare / E: cunoashte + (a)tor] 12 smf a (Persoana) care poseda cunoshtintze speciale temeinice intrun domeniu Si: expert. 34 smf a (Persoana) care are un gust rafinat. 5 (Inv#) Recunoscator.

CUNOSCATÓROÁRE cunoscatori oare adj. (Adesea substantivat) (Persoana) care poseda cunoshtintze speciale intrun domeniu; priceput expert. Era unul din cei mai adinci cunoscatori ai limbii shi literaturii noastre. VLAHUTZA O. A. 238. Cunoscator de oameni sint eu la batrinetze. ALECSANDRI T. II 97. Se gasira Altzi vinatori Mai cunoscatori SHi zisera cai urma de caprioara. TEODORESCU P. P. 174. ♦ (Persoana) care are gust rafinat. Cunoscator in arta.

CUNOSCATÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival 1) Care are cunoshtintze speciale temeinice intrun domeniu oarecare. 2) Care are gust rafinat. /a cunoashte + suf. ~ator

cunoscator a. shi m. care cunoashte shtie se pricepe.

cunoscatór oáre adj. shi s. Care se pricepe la in ceva: cunoscator in arta la stofe.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cunoscatór adj. m. s. m. pl. cunoscatóri; adj. f. s. f. sg. shi pl. cunoscatoáre

cunoscatór adj. m. s. m. pl. cunoscatóri; f. sg. shi pl. cunoscatoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CUNOSCATÓR adj. s. 1. v. expert. 2. (astazi rar) shtiutor. (E un bun ~ al limbii noastre.)

CUNOSCATOR adj. s. 1. expert (Un mare ~ in problema...) 2. (astazi rar) shtiutor. (E un bun ~ al limbii noastre.)

Intrare: cunoscator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cunoscator
  • cunoscatorul
  • cunoscatoru‑
plural
  • cunoscatori
  • cunoscatorii
genitiv-dativ singular
  • cunoscator
  • cunoscatorului
plural
  • cunoscatori
  • cunoscatorilor
vocativ singular
  • cunoscatorule
plural
  • cunoscatorilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cunoscator, cunoscatorisubstantiv masculin
cunoscatoare, cunoscatoaresubstantiv feminin
cunoscator, cunoscatoareadjectiv

  • 1. (Persoana) care poseda cunoshtintze speciale temeinice intrun domeniu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: expert expert priceput shtiutor
    • format_quote Era unul din cei mai adinci cunoscatori ai limbii shi literaturii noastre. VLAHUTZA O. A. 238. DLRLC
    • format_quote Cunoscator de oameni sint eu la batrinetze. ALECSANDRI T. II 97. DLRLC
    • format_quote Se gasira Altzi vinatori Mai cunoscatori SHi zisera cai urma de caprioara. TEODORESCU P. P. 174. DLRLC
    • 1.1. (Persoana) care are un gust rafinat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cunoscator in arta. DLRLC
etimologie:
  • Cunoashte + sufix ator. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.