CULTÚRA culturi s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale shi spirituale create de omenire shi a institutziilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoshtintze variate in diverse domenii; totalitatea acestor cunoshtintze; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. ◊ Om de cultura = persoana cu un nivel intelectual ridicat care poseda cunoshtintze universale temeinice. ♦ (Arheol.) Totalitatea vestigiilor vietzii materiale shi spirituale prin intermediul carora se reconstituie imaginea unei comunitatzi omeneshti din trecut. ♦ Ansamblu de activitatzi shi modele de comportament proprii unui grup social dat transmisibile prin educatzie. Cultura islamica in Spania. 2. Totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza productzii mari shi constante; shtiintza priceperea de a lucra pamantul de a ingriji plantele. ◊ Cultura plantelor = ramura a agriculturii care are k obiect cultivarea plantelor in vederea obtzinerii de alimente furaje sau materii prime. Plante de cultura = plante cultivate de om pentru folosul care il aduc. ♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante. ♦ Creshtere prasire a unor animale a unor insecte etc. Cultura viermilor de matase. 3. Creshtere in laborator a bacteriilor pentru diverse utilizari; colonie de bacterii obtzinuta pe aceasta cale. 4. (In sintagma) Cultura fizica = dezvoltare armonioasa a corpului prin sport shi gimnastica atat pentru intarirea shi mentzinerea sanatatzii cat shi pentru formarea calitatzilor fizice necesare in munca sport etc. la care se adauga baza materiala cercetarea shtiintzifica procesul de formare a specialishtilor; disciplina care se ocupa cu aceasta dezvoltare; educatzie fizica. Din fr. culture lat. cultura.

cultura sf [At: LM / Pl: ~ri / E: lat cultura fr culture ger Kultur it cultura rs культура] 1 Totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare pamantului shi plantelor pentru a obtzine productzii mari. 2 SHtiintza de a lucra pamantul shi de a ingriji plantele pentru a da roade. 3 (Is) Mare ~ Cultura (1) pe suprafetze mari de cereale shi de legume care nu necesita o ingrijire speciala. 4 (Is) ~ra plantelor Ramura a agriculturii avand k obiect cultivarea plantelor pentru obtzinerea de alimente furaje shi materii prime. 5 (Is) Plante de ~ Plante cultivate de om pentru diverse utilizari. 6 Teren cultivat cu un anumit fel de plante. 7 Creshtere de animale. 8 Creshtere in laborator a microorganismelor. 9 (Pex) Colonie de bacterii (obtzinuta in laborator). 10 Totalitatea valorilor materiale shi spirituale create de omenire shi institutziile necesare pentru comunicarea acestor valori. 11 Suma de cunoshtintze variate din diverse domenii. 12 Nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. 13 (Is) Om de ~ Persoana cu un nivel intelectual ridicat posedand cunoshtintze variate shi temeinice. 14 (Is) ~fizica Dezvoltare armonioasa a corpului prin sport sau exercitzii specifice. 15 (Ias) Disciplina care se ocupa de acesta dezvoltare.

CULTÚRA culturi s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale shi spirituale create de omenire shi a institutziilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoshtintze variate in diverse domenii; totalitatea acestor cunoshtintze; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. ◊ Om de cultura = persoana cu un nivel intelectual ridicat care poseda cunoshtintze universale multe shi temeinice. 2. Totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza productzii mari shi constante; shtiintza priceperea de a lucra pamantul de a ingriji plantele. ◊ Cultura plantelor = ramura a agriculturii care are k obiect cultivarea plantelor in vederea obtzinerii de alimente furaje sau materii prime. Plante de cultura = plante cultivate de om pentru folosul care il aduc. ♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante. ♦ Creshtere prasire a unor animale. Cultura viermilor de matase. 3. Creshtere in laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obtzinuta pe aceasta cale. 4. (In sintagma) Cultura fizica = dezvoltare armonioasa a corpului prin sport shi gimnastica atat pentru intarirea shi mentzinerea sanatatzii cat shi pentru formarea calitatzilor fizice necesare in munca sport etc. la care se adauga baza materiala cercetarea shtiintzifica procesul de formare a specialishtilor; disciplina care se ocupa cu aceasta dezvoltare; educatzie fizica. Din fr. culture lat. cultura.

CULTÚRA culturi s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale shi spirituale create de omenire in procesul muncii sociale desfashurate dea lungul istoriei. Experientza shi sprijinul Uniunii Sovietice le ajuta [tzarilor de democratzie populara] sashi construiasca o cultura cu adevarat populara sa stirpeasca printro lupta necrutzatoare influentzele ideologiei burgheze sa creeze o cultura noua luminata de maretzele idei ale lui LeninStalin o cultura socialista in contzinut shi natzionala in forma. GHEORGHIUDEJ R. I. 19. Necesitatea unei juste orientari ideologice in shtiintza invatzamint literatura arta este o problema care trebuie sa shio puna cu ascutzime fiecare om de shtiintza fiecare profesor fiecare scriitor sau artist care militeaza cinstit pentru progresul shtiintzei shi culturii noastre. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 339 1/1. Cultura materiala v. material. Cultura generala v. general. ♦ Faptul de a poseda cunoshtintze variate in diverse domenii; totalitatea acestor cunoshtintze; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva; SHeful domnul Strutzescu navea cultura dar era om deshtept shi tzinea mai presus de toate la iubirea subalternilor. BASSARABESCU S. 40. Trebuie k prin cultura sa ridicam pe tzaranul nostru k el sa aiba cunoshtintza profunda shi energica de drepturile shi de datoriile lui. KOGALNICEANU S. A. 239. Om de cultura = persoana care poseda un nivel intelectual ridicat. Oamenii de cultura din tzara noastra sint conshtientzi de rolul lor in lupta pentru victoria noului in viatza noastra culturala shi sociala. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 357 1/6. 2. Totalitatea lucrarilor care le intreprinde omul pentru k solul sa produca roade; arta de a lucra pamintul shi de a ingriji plantele. K metoda noua in cultura bumbacului sa introdus polenizarea artificiala cu polen strain. SCINTEIA 1953 nr. 2759. Cultura intensiva v. intensiv. Cultura extensiva v. extensiv. ♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante. V. plantatzie semanatura. Cultura de porumb. Cultura de bumbac. ▭ Asolamentul ne va da putintza sa sporim recolta la hectar la toate culturile agricole. SCINTEIA 1953 nr. 2755. [Primavara] prinde putere shi leaga rod semanatura de toamna acuma zvicnesc shi infloresc culturile. MIHALE O. 482. Creshtere prasire (a anumitor animale). Cultura viermilor de matase. ♦ Creshtere in laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obtzinuta pe aceasta cale. 3. (In expr.) Cultura fizica = dezvoltare armonioasa a corpului prin sport shi gimnastica. Cultura fizica trebuie sa alcatuiasca o parte inseparabila a educatziei shi instructziunii generale politice shi culturale a luptei pentru sanatatea maselor. REZ. HOT. I 117.

CULTÚRA s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale shi spirituale acumulate de omenire in decursul vremurilor. ♦ (Arheol.) Totalitatea vestigiilor materiale (unelte ceramica podoabe arme locuintze ashezari etc.) shi spirituale (manifestari artistice magicereligioase shi funerare) pastrate prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatzii omeneshti dintro anumita epoca. ♦ Totalitatea cunoshtintzelor din diverse domenii care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. ◊ Om de cultura = persoana care are un nivel intelectual ridicat; cultura de masa = ansamblu de cunoshtintze shi de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. Lucrarile efectuate asupra solului pentru a face posibila creshterea plantelor cultivate. ◊ Plante de cultura = plante cultivate de om. ♦ Creshtere a anumitor animale. ♦ Creshtere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. 3. Cultura fizica = dezvoltarea corpului prin gimnastica shi sport; shtiintza care se ocupa cu aceasta dezvoltare. [< lat. it. cultura fr. culture].

CULTÚRA¹ s. f. 1. totalitatea valorilor materiale shi spirituale create de omenire in decursul vremurilor. ◊ totalitatea cunoshtintzelor din diverse domenii care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. ♦ ~ generala = ansamblu de cunoshtintze necesare unui individ in viatza zilnica; ~ de masa = ansamblu de cunoshtintze shi de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. (arheol.) totalitatea vestigiilor materiale shi spirituale pastrate prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatzii omeneshti dintro anumita epoca. 3. totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare pentru a obtzine recolte bogate de la plantele de cultura. ♦ plante de ~ = plante cultivate de om. ◊ teren cultivat cu anumite plante. ◊ creshtere prasire a unor animale. 4. creshtere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. 5. ~ fizica = dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc prin gimnastica shi sport; educatzie fizica. (< fr. culture lat. cultura)

CULTÚRA ~i f. 1) Totalitate a valorilor materiale shi spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. 2) fig. Cunoshtintze vaste in diferite domenii care le poseda cineva. 3) arheol. Totalitate a vestigiilor materiale shi spirituale descoperite in urma sapaturilor arheologice caracteristice pentru un anumit areal intro anumita epoca. 4) agr. Ansamblu de lucrari agrotehnice necesare plantelor agricole. 5) Teren cultivat cu un anumit fel de plante. 6) Creshtere a unor animale. ~a viermilor de matase. 7): ~ de bacterii creshtere in laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obtzinuta in laborator pentru scopuri shtiintzifice. 8): ~ fizica ansamblu de metode shi sisteme de educatzie fizica care contribuie la dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc. [G.D. culturii] /<fr. culture lat. cultura

cultura f. 1. lucrarea de a cultiva; 2. mod de a lucra pamantul: cultura mare mica; 3. fig. ocupatziune sarguitoare: cultura shtiintzelor; 4. instructziune: om fara cultura; 5. civilizatziune: istoria culturei umane.

*cultúra f. pl. ĭ (lat. cultura). Actziunea de a cultiva: cultura pamintuluĭ. Rezultatu cultivariĭ loc cultivat cultura de legume de microbĭ. Fig. Ocupatziune intelectuala: cultura literaturiĭ. Civilizatziune invatzatura: tzara de cultura.

cultúra s. f. g.d. art. cultúrii; pl. cultúri

cultúra s. f. g.d. art. cultúrii; pl. cultúri

CULTÚRA s. 1. v. civilizatzie. 2. v. invatzatura. 3. cultura fizica v. gimnastica. 4. v. cultivare. 5. creshtere cultivare. (Cultura tutunului.)

CULTURA s. 1. civilizatzie. (~ unui popor.) 2. carte cunoshtintze (pl.) instructzie invatzatura pregatire studii (pl.) (inv. shi pop.) slova (inv. shi reg.) carturarie (reg.) scrisoare (inv.) minte pricopseala pricopsire. (Lipsit de ~.) 3. cultivare lucrare lucrat. (~ pamintului.) 4. creshtere cultivare. (~ tutunului.)

Cultura ≠ incultura

ASOCIATZIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SHI CULTURA POPORULUI ROMAN (ASTRA) organizatzie culturala a romanilor din Transilvania infiintzata la 23 oct. / 4 nov. 1861 la Sibiu. A avut un important rol cultural shi politic in lupta pentru eliberarea natzionala a romanilor transilvaneni pentru mentzinerea unitatzii natzionale shi pregatirea Marii Uniri din 1918. Activitatea ASTRA prin forma ei institutzionala periodic revazuta shi imbunatatzita a contribuit la indrumarea shi sustzinerea celor mai diverse manifestari ale vietzii sociale economice culturalshtiintzifice shi artistice. A editat revistele: „Transilvania” shi „TZara noastra”; a initziat colectziile: „Biblioteca populara” „Biblioteca tineretului” shi „Biblioteca profesiunilor industriale”; a infiintzat un muzeu etnografic shi o editura. A tiparit „Enciclopedia romana” 3 vol. (18981904) coordonata de Corneliu Diaconovici. Prin structura ei organizatorica impartzita din 1868 pe „despartzaminte” ASTRA a primit printre membrii ei alaturi de romanii din Transilvania shi reprezentantzi din celelalte provincii romaneshti. Primul preshedinte: episcopul Andrei SHaguna urmat dea lungul anilor de: Vasile L. Popa Timotei Cipariu George Baritziu Ion Micu Moldovanu Alexandru Mocioni Iosif Sterca SHulutziu Andrei Barseanu Vasile Goldish sh.a. SHia incetat activitatea in 1946.

FOAIA SOCIETATZII PENTRU LITERATURA SHI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA revista lunara aparuta la Cernautzi (18651869) avand drept scop popularizarea literaturii romane in partea de nord a tzarii aflata sub stapanire austriaca. Colaboratori: I. Sbierea V. Alecsandri Gh. Hurmuzachi T. Maiorescu V. Burla sh.a.

ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE PENTRU INVATZAMANT SHTIINTZA SHI CULTURA (in engl.: United Nations Educational Scientific and Cultural Organization U.N.E.S.C.O.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Paris (Frantza) creata in nov. 1945 in urma Conferintzei de la Londra (ishi incepe activitatea la 4 nov. 1946) in scopul intensificarii colaborarii intre natziuni in domeniul educatziei shtiintzei culturii shi comunicarii in spiritul respectului universal pentru dreptate shi in dominatzia legii pentru drepturile omului shi libertatzile fundamentale indiferent de rasa sex limba sau religie. Promoveaza cooperarea intelectuala internatzionala realizeaza asistentza operatzionala shi stimuleaza schimburile internatzionale shi cunoashterea reciproca in domeniile educatziei shtiintzei shi culturii. U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002) intre care shi Romania (din 12 iul. 1955).