cucoana sf [At: PRAV. 707 / V: coc~ / Pl: ~ne / E: ngr ϰοϰϰῶνα] 1 (Mol; Mar; inv) Copila (intre 12 shi 14 ani). 2 (Inv) Fiica. 3 (Trs; inv) Domnishoara. 4 (Ivr; is) Lapte de ~ Produs cosmetic nedefinit mai indeaproape. 5 (Inv) Orasheanca. 6 (Inv) Termen de adresare pentru o femeie superioara din punct de vedere social. 7 (Inv; arg) Gaina. 8 (Reg) Insecta verde shi subtzire nedefinita mai indeaproape. 9 (Ent; irg; ic) ~achifteritza Coropishnitza (Gryllotelpa vulgaris).

CUCOÁNA cucoane s. f. (Azi pe cale de disparitzie uneori cu nuantza dispretzuitoare; shi in forma cocoana sau familiar prescurtat coana) 1. Denumire pentru femeile din clasele dominante titlu cu care cineva se adresa acestora; doamna. Da undei dus boierul cucoana? ISPIRESCU L. 180. Pe drum se intilnesc ei cu o trasura fu care era o cucoana. CREANGA P. 329. Noi avem in veacul nostru acel soi ciudat de barzi Carencearca prin poeme sa devie cumularzi Inchinind ale lor versuri la puternici la cucoane. EMINESCU O. I 137. Lenea e cocoana mare Care nare de mincare. PANN P. V. I 105. 2. Sotzie a unui reprezentant al claselor exploatatoare. Dute ma la cucoana domnului director. PAS Z. I 284. Cucoana (mai adesea coana) mare = denumire care o dau subalternii unei femei mai in virsta dintro familie de obicei soacra sau mama pentru a o deosebi de fiica sau nora ei. 3. (Invechit) Fata tinara dintro familie domnitoare de la noi. Astfel se petrecura aici la noi cununiile cocoanelor doamnei Chiajna. ODOBESCU S. I 137. Variante: cocoána coána s. f.

CUCOÁNA ~e f. 1) Termen de politetze sau de respect pentru o femeie maritata. 2) depr. Femeie careia nui place sa munceasca. [G.D. cucoanei; Sil. coana] /cf. ngr. kokkóna

cucóana V. cocoana.

coána sf vz cucoana

cocoána sf vz cucoana

cocoana f. 1. odinioara fiica de Domn: Doamna ceru doi juni din Fanar care sai faca gineri la ale sale doua cocoane OD.; 2. azi titlu onorific dat femeilor cari apartzin burghezimii shi nobletzei: acasa e cocoana? [V. cocon].

cocoána (vest) shi cu (est) f. pl. e (fem. d. cocon de unde shi ngr. kokkóna cocoana shi turc. kokóna cocoana creshtina kokonoz tinar cochet coconash kúkla [ngr. rus. kúkla] papusha din aceĭashĭ rad. cu coca cocolosh sh. a. nenumarate). Vechĭ. Fata de boĭer saŭ de domn. Azĭ. Fam. Nevasta de boĭer saŭ dama bine imbracata: boĭeru shi cocoana e la plimbare. Fasole cocoane un fel de fasole albe ornate cu rosh. Maĭ fam. coana (Catinca) coana (Catinca).

cucoána s. f. g.d. art. cucoánei; pl. cucoáne

cucoána s. f. g.d. art. cucoánei; pl. cucoáne

*coána (+ s. f.) (inv. fam.) s. f.. g.d. art. coánei

cocoana.

CUCOÁNA s. v. doamna.

CUCOÁNA s. v. sticlete.

cucoana s. v. STICLETE.

CUCOANA s. doamna madam (pop.) jupineasa (ieshit din uz) dama (grecism inv.) chera (italienism inv.) signora.

cocoána cocoane s.f. 1. Copila fata fecioara: „Team ibdit mandruleodata / Fostam cocoana nu fata” (Memoria 2001: 95). 2. Doamna. 3. Unealta de lemn folosita la derularea firului de pe fus pentru a face ghem. De regula aceasta operatziune cade in sarcina fetitzei (a cocoanei). In cazul in care familia nu are fetitza se confectzioneaza o cocoana din lemn (Dancush 2010). Sens specific subdialectului maramureshean (Tratat 1984: 347). Din cocon de unde shi ngr. kokkóna (Scriban).

cocoána e s.f. 1. Copila fata fecioara: „Team ibdit mandruleodata / Fostam cocoana nu fata” (Memoria 2001: 95). 2. Doamna. 3. Unealta de lemn folosita la derularea firului de pe fus pentru a face ghem. De regula aceasta operatziune cade in sarcina fetitzei (a cocoanei). In cazul in care familia nu are fetitza se confectzioneaza o cocoana din lemn (Dancush 2010). Din cocon + oana.

coana Leana / Leantza s. pr. (peior.) porecla data in timpul vietzii Elenei Ceaushescu.