7 definiții pentru criminalist (criminal)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRIMINALÍST2, -Ă, criminaliști, -ste, s. m. și f. (Înv.) Criminal2 (2). – Criminal2 + suf. -ist.
CRIMINALÍST2, -Ă, criminaliști, -ste, s. m. și f. (Înv.) Criminal2 (2). – Criminal2 + suf. -ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
criminalist2, ~ă smf [At: NEGRUZZI, S. III, 143 / Pl: ~iști, ~e / E: criminal2 + -ist] 1-3 smf (Îvp) Criminal2 (1, 3, 5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRIMINALÍST1, criminaliști, s. m. (Învechit) Cel care a săvîrșit o crimă, criminal. Ce batjocură! Să te arăți dinaintea unui tribunal împreună cu vinovații și criminaliștii. NEGRUZZI, S. III 143.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
criminalíst s. m., pl. criminalíști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
criminalíst s. m., pl. criminalíști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CRIMINALÍST s., adj. v. asasin, criminal, omorâtor, ucigaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
criminalist s., adj. v. ASASIN. CRIMINAL. OMORÎTOR. UCIGAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
criminalist, criminaliștisubstantiv masculin criminalistă, criminalistesubstantiv feminin
-
- Ce batjocură! Să te arăți dinaintea unui tribunal împreună cu vinovații și criminaliștii. NEGRUZZI, S. III 143. DLRLC
-
etimologie:
- Criminal + sufix -ist. DEX '09