18 definitzii pentru cremene
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CRÉMENE s. f. 1. Varietate de roca sedimentara silicioasa alcatuita din calcedonie opal shi cuartz care are proprietatea sa produca scantei atunci cand este lovita cu obiecte de otzel. 2. Bucatzica de cremene (1) folosita la scaparat cu amnarul sau la armele vechi pentru aprinderea prafului de pushca. ◊ Expr. Cat ai da in cremene = intro clipa. Din bg. kremeni.
cremene sf [At: LEX. MARS. 246 / V: creme cremen sm ~na ~mina ~mine / Pl: (rar) ~ni / E: vsl кремень bg кремен rs кремень] 1 Roca sedimentara silicoasa alcatuita din calcedonie cuartz shi opal care are proprietatea de a produce scantei cand este lovita cu obiecte de otzel Si: (reg) beabe beanca bentza bicash. 2 (Spc) Bucatzica de cremene (1) (folosita la scaparat cu amnarul pentru a aprinde iasca). 3 (Spc) Bucatzica de cremene (1) care inlocuia la armele vechi capsa de aprindere shi care lovita de cocosh producea scantei care aprindeau praful de pushca. 4 (Pop; ie) Cat ai da (sau dai) in ~ Intro clipita. 5 (Pop; ie) A se face sau a sta ~ A sta nemishcat. 6 (Pfm; is) Satul sau targul lui ~ Localitate sau tzara unde nu e nici o autoritate Cf sat fara caini. 7 (Pop; ie) In ~nul muntzilor In creierii muntzilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRÉMENE (rar) cremeni s. f. 1. Varietate de roca sedimentara silicioasa alcatuita din calcedonie opal shi cuartz care are proprietatea sa produca scantei atunci cand este lovita cu obiecte de otzel. 2. Bucatzica de cremene (1) folosita la scaparat cu amnarul. ◊ Expr. Cat ai da in cremene = intro clipa. 3. Bucatzica de cremene (1) care inlocuia la armele vechi capsa de aprindere shi care lovita de cocosh producea scantei shi aprindea praful de pushca. Din bg. kremeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de gudovan
- actziuni
CRÉMENE (rar) cremeni s. f. 1. Varietate de piatra tare care se gaseshte in scoartza pamintului shi care are proprietatea k lovita cu amnarul sa produca scintei. Caii alergau cu giturile intinse spre zarile din ce in ce mai limpezi shi mai drepte cremenile drumurilor scaparau sub copite. SADOVEANU O. I 130. Copacii pareau nishte stilpi de cremene. SANDUALDEA U. P. 65. Cum arunca inelul se facu un zid de cremene pina la cer. ISPIRESCU L. 25. Cu capul pe un bolovan de cremene plinse intro scalda de aur ashazata linga ea lacrimi curate k diamantul. EMINESCU N. 27. ◊ Fig. Hai Anica sa mincam sa face mamaliga cremene. CONTEMPORANUL IV 392. 2. Bucatzica de cremene folosita la scaparat cu amnarul. Prinse a scoate din vinele mute shi negre ale unei cremene raci un izvor de scintei luminoase. HOGASH M. N. 115. Mai scoase SHi o cremene lucioasa; Scapara focul aprinse. SHEZ. IV 131. ♦ Expr. Cit ai da in cremene arata un interval de timp foarte scurt un moment o clipa. Nu se dezlipea de linga dinsul nici cit ai da in cremene. ISPIRESCU L. 249. ♦ Bucatzica de cremene (1) care se punea la armele vechi shi care lovita de cocosh producea scintei shi aprindea praful de pushca. Mina pe durda punea... Cremenea cai potrivea. TEODORESCU P. P. 605.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRÉMENE ~i f. 1) Varietate de piatra foarte dura care lovita cu un obiect de otzel produce scantei. 2) Bucata din aceasta piatra folosita la scaparat cu amnarul. /<bulg. kremeni
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cremene m. 1. piatra vartoasa care lovita cu amnarul da scantei: cat ai da in cremene intr’o clipa; 2. piatra ce se pune in cocoshul pushtii. [Slav. KREMENE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Cremene m. Mold. personaj fictiv: satul (targul) lui Cremene unde fiecare e stapan: ian o tzara de jac satul lui Cremene fara caini shi fara jitari AL. V. Holbura.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
crémene f. (vsl. kremy gen. krémene bg. krèmenĭ rus. kreménĭ). O peatra foarte dura (silice) care face sa sara scinteĭ din amnar cind o loveshtĭ. Satu luĭ Cremene saŭ al luĭ Hólbura (nume propriĭ) sat de zgircitzĭ orĭ de hotzĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
creme sms vz cremene
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
crémene s. f. g.d. art. crémenii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
*Crémene (personaj) s. propriu m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
crémene s. f. g.d. art. crémenii; pl. crémeni
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cremene sg. nii gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CRÉMENE s. v. silex.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CREMENE s. (MIN.) silex (reg.) beabe beanca beutza bicash.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
crémene (crémeni) s. f. Varietate de roca silicioasa silex. Sl. kremy (gen. kremene) sau bg. sb. rus. kremen (Miklosich Slaw. Elem. 26; Cihac II 81). Der. cremenos adj. (dur k shi cremenea); cremenar (var. creminar) s. n. (punga pentru cremene); incremeni vb. (a pietrifica a transforma in piatra; a uimi a nauci a zapaci); incremenitor adj. (uimitor naucitor uluitor); incremeneala s. f. (stupefactzie; imobilitate).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
CREMENEA bratz navigabil al Dunarii in vestul Baltzii Brailei care se desparte in aval de Giurgeni shi merge paralel cu bratzul Vilciu. Lungime: 70 km.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
amnar shi cremene expr. (er.) barbat shi femeie cuplu erotic heterosexual
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M45) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cremene, cremenisubstantiv feminin
- 1. Varietate de roca sedimentara silicioasa alcatuita din calcedonie opal shi cuartz care are proprietatea sa produca scantei atunci cand este lovita cu obiecte de otzel. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: silex
- Caii alergau cu giturile intinse spre zarile din ce in ce mai limpezi shi mai drepte cremenile drumurilor scaparau sub copite. SADOVEANU O. I 130. DLRLC
- Copacii pareau nishte stilpi de cremene. SANDUALDEA U. P. 65. DLRLC
- Cum arunca inelul se facu un zid de cremene pina la cer. ISPIRESCU L. 25. DLRLC
- Cu capul pe un bolovan de cremene plinse intro scalda de aur ashazata linga ea lacrimi curate k diamantul. EMINESCU N. 27. DLRLC
- Hai Anica sa mincam sa face mamaliga cremene. CONTEMPORANUL IV 392. DLRLC
-
- 2. Bucatzica de cremene folosita la scaparat cu amnarul sau la armele vechi pentru aprinderea prafului de pushca. DEX '09 DLRLC
- Prinse a scoate din vinele mute shi negre ale unei cremene raci un izvor de scintei luminoase. HOGASH M. N. 115. DLRLC
- Mai scoase SHi o cremene lucioasa; Scapara focul aprinse. SHEZ. IV 131. DLRLC
- Mina pe durda punea... Cremenea cai potrivea. TEODORESCU P. P. 605. DLRLC
- Cat ai da in cremene = intro clipa. DEX '09 DLRLC
- Nu se dezlipea de linga dinsul nici cit ai da in cremene. ISPIRESCU L. 249. DLRLC
-
-
etimologie:
- kremeni DEX '98 DEX '09