CRÉMENE (rar) cremeni s. f. 1. Varietate de piatra tare care se gaseshte in scoartza pamintului shi care are proprietatea k lovita cu amnarul sa produca scintei. Caii alergau cu giturile intinse spre zarile din ce in ce mai limpezi shi mai drepte cremenile drumurilor scaparau sub copite. SADOVEANU O. I 130. Copacii pareau nishte stilpi de cremene. SANDUALDEA U. P. 65. Cum arunca inelul se facu un zid de cremene pina la cer. ISPIRESCU L. 25. Cu capul pe un bolovan de cremene plinse intro scalda de aur ashazata linga ea lacrimi curate k diamantul. EMINESCU N. 27. ◊ Fig. Hai Anica sa mincam sa face mamaliga cremene. CONTEMPORANUL IV 392. 2. Bucatzica de cremene folosita la scaparat cu amnarul. Prinse a scoate din vinele mute shi negre ale unei cremene raci un izvor de scintei luminoase. HOGASH M. N. 115. Mai scoase SHi o cremene lucioasa; Scapara focul aprinse. SHEZ. IV 131. ♦ Expr. Cit ai da in cremene arata un interval de timp foarte scurt un moment o clipa. Nu se dezlipea de linga dinsul nici cit ai da in cremene. ISPIRESCU L. 249. ♦ Bucatzica de cremene (1) care se punea la armele vechi shi care lovita de cocosh producea scintei shi aprindea praful de pushca. Mina pe durda punea... Cremenea cai potrivea. TEODORESCU P. P. 605.