COSTELÍV A costelivi e adj. 1. (Despre fiintze) Slab uscatziv (incat i se vad coastele). 2. (Despre nuci) Care are miezul mic shi coaja greu de desfacut. 3. Fig. (Rar) Arid sec sarac. Din bg. kosteliv.

costeliv ~a a [At: COSTINESCU / Pl: ~i ~e / E: bg костеливь] 1 (D. oameni; d. animale) Slab de i se vad coastele Si: costiu costiv firav uscatziv. 2 (D. capre) Care da putzin lapte. 3 (D. nuca) Al carei miez nu se desprinde din coaja. 4 (D. nuca) Cu miezul mic shi uscat. 5 (D. lemn) Care are inelele anuale dese Si: indesat marunt. 6 (Fig) Sec. 7 (Fig; d. oameni) Slab.

COSTELÍV A costelivi e adj. 1. (Despre fiintze) Slab uscatziv (incat i se vad coastele). 2. (Despre nuci) Al carei miez se desface cu greutate din coaja. 3. Fig. (Rar) Arid sec sarac. Din bg. kosteliv.

COSTELÍV A costelivi e adj. (Despre animale shi oameni sau. despre infatzisharea lor) Slab uscatziv (incit i se vad coastele). Doua birje cojite cu calutzi costelivi stateau in ploaie. DUMITRIU B. F. 89. Boii sint costelivi. La sholduri le intzeapa oasele pielea. STANCU D. 99. Sub aspectul acesta costeliv e un tinar viguros. C. PETRESCU C. V. 205. ◊ Fig. Toamna rupe frunza din copaci. A ramas padurea costeliva. CASSIAN H. 15. Sarmanii mei desagi!... ei inshishi erau flaminzi shi costelivi ei inshishi aveau coapsele deshelate. HOGASH M. N. 97. ♦ (Despre unele fructe) Cu miezul uscat. Nuca costeliva. ♦ Fig. (Rar) Arid sec. O carte placuta in care formulele costelive ale mecanicii... sint mai peste tot locul foarte binishor furishate printre o multzime de notziuni istorice. ODOBESCU S. III 11.

COSTELÍV ~a (~i ~e) Care are corp format numai din mushchi shi oase; uscatziv. /<bulg. kosteliv

costeliv a. 1. caruia se vad coastele de slabiciune: un batran mic shi costeliv; 2. fig. sec nesarat. [Bulg. KOSTILIVŬ slab osos].

costelív a (bg. kosteliv osos d. kostĭ os). Slab caruĭa i se vad oasele. Nuca costeliva cu coaja groasa shi cu mez putzin (bg. kosteliv orĕh).

costelív adj. m. pl. costelívi; f. costelíva pl. costelíve

costelív adj. m. pl. costelívi; f. sg. costelíva pl. costelíve

COSTELÍV adj. v. slab.

COSTELIV adj. jigarit pipernicit pirpiriu prapadit prizarit rapciugos sfrijit slab slabanog uscat uscatziv (rar) uscacios (inv. shi reg.) mirshav rau sec secatziu secatziv (reg.) ogirjit (Mold. shi Transilv.) pogirjit. (Vita ~.)

Costeliv ≠ gras

costelív (costelíva) adj. 1. Slab uscatziv. 2. (Nuca) cu coaja tare. Mr. costenliv. Sl. kostilivŭ (bg. kosteliv) „ciolanos” din sl. kostĭ „os” (DAR; Conev 90).