opțiuni
  • info

7 definiții pentru cositorire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COSITORÍRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori și rezultatul ei. – V. cositori.

COSITORÍRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori și rezultatul ei. – V. cositori.

cositorire sf [At: DICȚ. / V: (reg) ~st~, cust~ / Pl: ~ri / E: cositori] 1 Spoire a interiorului unui vas cu cositor1 (1) Si: cositorit1 (1). 2 Acoperire a unor obiecte metalice cu cositor1 (2), pentru a nu se oxida Si: cositorit1 (2).

COSITORÍRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cositoríre s. f., g.-d. art. cositorírii; pl. cositoríri

cositoríre s. f., g.-d. art. cositorírii; pl. cositoríri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COSITORÍRE s. cositorit, spoire, spoit, (înv.) spoitură. (~ unui vas de aramă.)

COSITORIRE s. cositorit, spoire, spoit, (înv.) spoitură. (~ unui vas de aramă.)

Intrare: cositorire
cositorire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cositorire
  • cositorirea
plural
  • cositoriri
  • cositoririle
genitiv-dativ singular
  • cositoriri
  • cositoririi
plural
  • cositoriri
  • cositoririlor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cositorire, cositoririsubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi cositori DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.