coshcov ~a [At: EMINESCU P. 192 / V: ~oava sf ~cuv ~shtiov cotrov / Pl: ~i ~e / E: tc koskof] (Ivp) 1 a Cu coaja umflata. 2 a Cojit. 3 a Gol pe sub coaja. 4 a Scorburos. 5 a Cariat. 6 a Gaunos. 7 a (D. ridiche) Amar. 8 sf Loc gol pe sub coaja. 9 sf Bashica sub piele. 10 sf Umflatura mica. 11 av (Ilav) Plin ~a Plin cu varf. 12 sf Movila mica de pamant. 13 sf Depresiune cu diametrul mai mic de 2 m. 14 sf Groapa mica uscata in urma scoaterii nisipului sau pietrishului Si: (reg) bahna chishai crov cute ragalie. 15 sf Mic shes manos mai jos fatza de terenurile vecine. 16 sf Groapa unde aduna copiii fructe. 17 sf Adapost care shil fac cainii in paie sau fan. 18 sf Groapa sub malul raului unde se ascund peshtii shi racii Si: (reg) coif copca ragalie. 19 sf Namol vegetal amestecat cu resturi de stuf putrezit. 20 sf Mica insula plutitoare formata din coshcova (19) Si: (reg) cocioc coshcana.

CÓSHCOV A coshcovi e adj. (Despre peretzi) Coshcovit. Pashi incetincet pe linga paretele coshcov shi umed shi cu mare greutate ajunse la fereastra lui. SADOVEANU O. III 571. Perete rece coshcov afumat. NECULUTZA TZ. D. 114. Pe cuptiorul uns cu huma shi pe coshcovii paretzi Zugravitau cun carbune copilashul cel istetz Purcelushi cu coada sfredel cu betzen loc de laba. EMINESCU O. I 84.

CÓSHCOV ~a (~i ~e) (despre peretzi) Care are tencuiala cojita; cu tencuiala cojita. /cf. rus. kotzkovaty

coshcov a. Mold. gaunos shi umflat: pe coshcovii peretzi EM. [Origina necunoscuta].

cóshcov a adj. (d. rut. košikovátiĭ k coshu adica „scobit gaunos” orĭ d. rus. kočkováty acoperit de moshoroaĭe). Gaunos cu coaja desprinsa: parete coshcov. S. f. Lucru coshcovit: un pept coshcova de boala. Dun. Insulitza plutitoare de radacinĭ de stuf putrezit shi de alte plante. V. boshtĭura shi plaur.

coshcuv ~a a sf vz coshcov

coshtiov ~a a sf vz coshcov

cóshcov (rar) adj. m. pl. cóshcovi; f. cóshcova pl. cóshcove

cóshcov adj. m. pl. cóshcovi; f. sg. cóshcova pl. cóshcove

CÓSHCOV adj. v. burdushit cojit coshcovit scorojit.

coshcov adj. v. BURDUSHIT. COJIT. COSHCOVIT. SCOROJIT.

cóshcov (va) adj. 1. Gol scobit golit. 2. Bombat curbat. 3. Gaurit ciuruit. 4. Deformat denivelat. Tc. kosh kof „complet golit” (Iogu GS VI 338) cf. coshcogea. Dupa Löwe 92 in legatura cu sl. koža „coaja” prin intermediul unei forme ipotetice *koždavŭ; dupa DAR (shi Cihac II 75) din aceeashi familie cu rus. kočkovatyi „deformat”; cf. bg. kaškav „moale flasc.” Der. coshcova s. f. (bashica; scobitura; denivelare de teren groapa gaura; mil namol); coshcana s. f. (radacini shi tulpini de trestie ce ramin pe teren); coshca s. f. (coaja carapace); coshcoava s. f. (ascunzatoare sub apa in care traiesc de obicei peshtii sau racii); coshcovi vb. refl. (a se goli; a se scoroji); coshcoveala s. f. (actziunea de a se coshcovi); coshcovitura s. f. (deformare).