cóshcov (va) adj. 1. Gol scobit golit. 2. Bombat curbat. 3. Gaurit ciuruit. 4. Deformat denivelat. Tc. kosh kof „complet golit” (Iogu GS VI 338) cf. coshcogea. Dupa Löwe 92 in legatura cu sl. koža „coaja” prin intermediul unei forme ipotetice *koždavŭ; dupa DAR (shi Cihac II 75) din aceeashi familie cu rus. kočkovatyi „deformat”; cf. bg. kaškav „moale flasc.” Der. coshcova s. f. (bashica; scobitura; denivelare de teren groapa gaura; mil namol); coshcana s. f. (radacini shi tulpini de trestie ce ramin pe teren); coshca s. f. (coaja carapace); coshcoava s. f. (ascunzatoare sub apa in care traiesc de obicei peshtii sau racii); coshcovi vb. refl. (a se goli; a se scoroji); coshcoveala s. f. (actziunea de a se coshcovi); coshcovitura s. f. (deformare).