12 definitzii pentru convenientza
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CONVENIÉNTZA convenientze s. f. (Mai ales la pl.) Regula de purtare impusa de o anumita societate; uzantza. ◊ Loc. adj. De convenientza = facut numai pentru a respecta anumite forme sociale anumite interese; de forma. ♦ Casatorie de convenientza = casatorie la care se tzine seama numai de interese materiale shi familiale. [Pr.: nien] Din it. convenienza.
CONVENIÉNTZA convenientze s. f. (Mai ales la pl.) Regula de purtare impusa de o anumita societate; uzantza. ◊ Loc. adj. De convenientza = facut numai pentru a respecta anumite forme sociale anumite interese; de forma. ♦ Casatorie de convenientza = casatorie la care se tzine seama numai de interese materiale shi familiale. [Pr.: nien] Din it. convenienza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
conveniéntza [At: LM / P: ~nien~ / V: (inv) ~nán~ ~nín~ / Pl: ~tze / E: fr convenance it convenienza] sf 1 (Mpl) Regula de purtare impusa de o anumita societate. 2 a (Ila) De ~ Facut numai pentru a respecta anumite cerintze sociale sau interese. 3 a (Is) Casatorie de ~ Casatorie in care se tzine seama numai de interese materiale shi familiale. 4 sf Potrivire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONVENIÉNTZA convenientze s. f. (Mai ales la pl.) Ansamblul regulilor de purtare impuse de o anumita societate (in special cea feudala shi burgheza). V. politetze. Pentru ce adica miash gitui eu imboldirile propriei mele firi turnindule in tipand sucit shi ingust al «convenientzelor» meshteshugite? HOGASH M. N. 233. Va adresez o cerere care nu e poate tocmai la locul ei shi in armonie cu convenientzele sociale. MACEDONSKI O. II 420. ◊ (In societatea burgheza) Casatorie de convenientza = casatorie la care se tzine seama numai de conditziile materiale shi familiale. Pronuntzat: nien.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONVENIÉNTZA s.f. (La pl.) Totalitatea regulilor de purtare care se impun intro anumita societate. ◊ De convenientza = facut numai pentru a respecta anumite forme sociale de forma. [Pron. nien gen. tzei. / cf. it. convenienza fr. convenance].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CONVENIÉNTZA s. f. (pl.) totalitatea regulilor de purtare care se impun intro anumita imprejurare; uzantza. ♦ de ~ = facuta numai pentru a respecta anumite norme sociale de forma. (< it. convenienza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CONVENIÉNTZA ~e f. Regula de purtare impusa intro societate. ◊ Casatorie de ~ casatorie bazata pe interese materiale. [Sil. nien] /<it. convenienza fr. convenance
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
convenientza f. 1. raport conformitate; 2. pl. bunacuviintza sociala.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*conveniéntza f. pl. e (lat. convenientia fr. convenance. V. provenientza). Conformitate potrivire: convenientza de caracter. Cuviintza decentza: convenientza sociala (saŭ convenientzele sociale). Casatorie de convenientza aceĭa la cares luate in consideratziune nobletza orĭ averea orĭ cultura in locu dragosteĭ reciproce.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
conveniéntza (nien) s. f. g.d. art. conveniéntzei; pl. conveniéntze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
conveniéntza s. f. (sil. nien) g.d. art. conveniéntzei; pl. conveniéntze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CONVENIÉNTZA s. (mai ales la pl.) uzantza. (Trebuie sa se supuna ~elor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CONVENIENTZA s. uzantza. (Trebuie sa se supuna ~elor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: -ni-en-tza
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
convenientza, convenientzesubstantiv feminin
- 1. Regula de purtare impusa de o anumita societate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: uzantza
- Pentru ce adica miash gitui eu imboldirile propriei mele firi turnindule in tiparul sucit shi ingust al «convenientzelor» meshteshugite? HOGASH M. N. 233. DLRLC
- Va adresez o cerere care nu e poate tocmai la locul ei shi in armonie cu convenientzele sociale. MACEDONSKI O. II 420. DLRLC
- 1.1. Casatorie de convenientza = casatorie la care se tzine seama numai de interese materiale shi familiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De convenientza = facut numai pentru a respecta anumite forme sociale anumite interese; de forma. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- convenienza DEX '09 DEX '98 DN