CONTAMINÁTZIE contaminatzii s. f. 1. Incrucishare intre doua limbi. 2. Modificare a unui cuvant sau a unei constructzii gramaticale prin incrucisharea lor cu alte cuvinte sau cu constructzii asemanatoare k sens. Din fr. contamination lat. contaminatio.

contaminatzie sf [At: IORDAN ARHIVA XXVIII p. 202 / V: ~iune / Pl: ~i / E: fr contamination lat contaminatio] 1 Contaminare (1). 2 (Lin) Modificare a unui cuvant sau a unei constructzii gramaticale prin incrucishare cu alte cuvinte sau cu constructzii asemanatoare k sens. 3 Procedeu folosit de scriitorii latini care consta in amestecarea subiectelor mai multor comedii greceshti pentru a alcatui una noua.

CONTAMINÁTZIE contaminatzii s. f. Modificare a unui cuvant sau a unei constructzii gramaticale prin incrucisharea lor cu alte cuvinte sau cu constructzii asemanatoare k sens. Din fr. contamination lat. contaminatio.

CONTAMINÁTZIE s.f. 1^[1]. Contaminare molipsire. 2. Incrucishare a sensurilor a doua cuvinte; influentza reciproca dintre doua cuvinte sau doua elemente lingvistice. ♦ Procedeu folosit de scriitorii latini care consta in amestecarea subiectelor mai multor comedii greceshti pentru a alcatui una latineasca. [Gen. iei var. contaminatziune s.f. / cf. lat. contaminatio fr. contamination]. corectata

CONTAMINÁTZIE s. f. 1. contaminare. 2. procedeu folosit de scriitorii latini constand in amestecarea subiectelor mai multor comedii greceshti pentru a alcatui una latineasca. 3. (lingv.) incrucishare intre doua limbi. ◊ modificare a formei unui cuvant sau a unei constructzii gramaticale prin incrucisharea lor cu alte cuvinte ori constructzii asemanatoare k sens. ◊ influentza reciproca intre elemente folclorice. (< fr. contamination lat. contaminatio)

contaminatziune sf vz contaminatzie

CONTAMINATZIÚNE s.f. v. contaminatzie.

*contaminatziúne f. (lat. contaminátio ónis). Actziunea de a contamina. SHi átzie shi áre.

contaminátzie (rar) (tzie) s. f. art. contaminátzia (tzia) g.d. art. contaminátziei; pl. contaminátzii art. contaminátziile (tzii)

contaminátzie s. f. (sil. tzie) art. contaminátzia (sil. tzia) g.d. art. contaminátziei; pl. contaminátzii art. contaminátziile (sil. tzii)

CONTAMINÁTZIE (CONTAMINÁRE) s. f. (cf. lat. contaminatio fr. contamination): modificare a unui cuvant sau a unei constructzii gramaticale prin incrucisharea lor cu alte cuvinte sau constructzii asemanatoare k sens: „actziune analogica exercitata de un cuvant de o constructzie sau de un element fonic asupra altui cuvant altei constructzii sau altui element fonic”; influentza reciproca intre doua elemente lingvistice asemanatoare (cu modificarea formei). ◊ ~ lexicala: influentza reciproca intre doua cuvinte sau constructzii; incrucishare a sensurilor a doua cuvinte sau constructzii. Astfel: din c. formatziilor verbale a se avanta shi ashi lua vant a luat nashtere locutziunea verbala improprie ashi lua avant; din c. cuvintelor cocor shi starc a rezultat substantivul cocostarc etc.