9 definitzii pentru consolare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONSOLÁRE consolari s. f. Actziunea de a (se) consola shi rezultatul ei; mangaiere impacare alinare (sufleteasca); consolatzie. V. consola.

CONSOLÁRE consolari s. f. Actziunea de a (se) consola shi rezultatul ei; mangaiere impacare alinare (sufleteasca); consolatzie. V. consola.

consolare sf [At: C. PETRESCU R. Dr. 39/ Pl: ~lari / E: consola] 1 Mangaiere Si: consolatzie (1). 2 Impacare Si: consolatzie (1). 3 (Ccr) Cuvinte de alinare. 4 Lucru sau persoana in care cineva ishi gaseshte alinare.

CONSOLÁRE consolari s. f. Actziunea de a (s e) consola shi rezultatul ei; mingiiere ushurare alinare.

CONSOLÁRE s.f. Actziunea de a (se) consola shi rezultatul ei; mangaiere impacare alinare consolatzie. [< consola].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

consoláre s. f. g.d. art. consolắrii; pl. consolắri

consoláre s. f. g.d. art. consolarii; pl. consolari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONSOLÁRE s. alinare imbarbatare incurajare mangaiere (inv.) consolatzie parigorie (fig.) balsam refugiu. (SHia gasit ~ in munca.)

CONSOLARE s. alinare imbarbatare incurajare mingiiere (inv.) consolatzie parigorie (fig.) balsam refugiu. (SHia gasit ~ in munca.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

CONSOLARE. Subst. Consolare alinare mingiiere parigorie (inv. shi reg.); linishtire calmare potolire potoleala (rar) ogoire (pop.) ostoire (inv. shi pop.) domolire. Impacare impaciuire (rar); ushurare (fig.) destindere (fig.) inseninare (fig.); incurajare imbarbatare. Nadejde sperantza; raza de sperantza (fig.) raza de lumina (fig.). Condoleantze. Adj. Alinat; linishtit calm potolit ogoit destins domol impacat impaciuit (rar) ushurat (fig.) inseninat (fig.). Imbarbatat incurajat. Calmant linishtitor potolitor (rar) alinator consolator consolant (rar); incurajator mingiietor mingiios; ushurator (rar). Vb. A se consola a se mingiia a se alina a se impaca a se ushura (fig.) ashi ushura durerea (necazul); a se linishti a se calma a se potoli a se domoli a se ogoi (pop.) a se ostoi (inv. shi pop.); a se insenina (fig.) ashi gasi linishtea ashi gasi tihna; a se incuraja a se imbarbata ashi da curaj ashi face curaj ashi da sperantze. A consola a alina a mingiia a parigorisi (inv.) a usca lacrimile (cuiva) a turna ulei pe rana; a calma a linishti a potoli a domoli a ogoi (pop.) a astimpara a impaca a impaciui (rar) a ushura a lua cuiva o piatra de pe inima; a incuraja a da curaj a insufletzi a da cuiva o raza de sperantza a imbarbata a insufla incredere (barbatzie). V. calm curaj pace sperantza.

Intrare: consolare
consolare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consolare
  • consolarea
plural
  • consolari
  • consolarile
genitiv-dativ singular
  • consolari
  • consolarii
plural
  • consolari
  • consolarilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

consolare, consolarisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi consola DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.