CONSÍLIU consilii s. n. 1. Colectiv organizat cu sarcini de conducere de administrare sau de avizare etc. a activitatzii unei organizatzii firme societatzi comerciale institutzii etc. ◊ Consiliu de stat = a) (in unele state) organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta; b) denumire data organului consultativ al shefului statului organului suprem al jurisdictziei administrative organului administrativ central. Consiliu de minishtri = totalitatea minishtrilor indeplinind functzia de organ al puterii executive; guvern. Consiliu de familie = adunare a membrilor familiei care se pronuntza asupra actelor unui membru al familiei lipsit de capacitatea de administrare a bunurilor sale. Consiliu shtiintzific = colectiv insarcinat cu indrumarea activitatzii shtiintzifice intro institutzie de invatzamant superior sau intrun institut de cercetare. Consiliu redactzional = organ consultativ de pe langa redactzia unei edituri format din specialishti apartzinand domeniilor de activitate ale redactziei respective. 2. (Inv.) Sfat. Din lat. consilium fr. conseil.

consiliu sn [At: CALENDARIU (1844) 28/14 / V: (inv) ~um ~nzilium (pop) ~ntzil~ ~nzi~ / Pl: ~i (inv) ~ri / E: lat consilium fr conseil] 1 (Inv) Sfat. 2 Colectiv organizat cu sarcini de conducere de administrare sau de avizare etc. a activitatzii unei organizatzii firme societatzi comerciale institutzii etc. 3 (Pex) Local unde se intalnesc cei care alcatuiesc un consiliu (2). 4 (Is) ~ de minishtri Organ al puterii executive dintrun stat alcatuit din totalitatea minishtrilor Si: guvern. 5 (Is) ~ de familie Organ de tutela alcatuit din membrii familiei care se pronuntza asupra actelor unui membru al familiei lipsit de capacitatea de administrare a bunurilor sale. 6 (Is) ~ shtiintzific Colectiv insarcinat cu indrumarea activitatzii shtiintzifice intro institutzie de invatzamant superior sau intrun institut de cercetare. 7 (Is) ~ redactzional Organ consultativ de pe langa redactzia unei edituri format din specialishti apartzinand domeniilor de activitate ale redactziei respective. 8 (Is) ~ de stat Organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta. 9 (Ias) Denumire data organului consultativ al shefului statului. 10 (Ias) Organ suprem al jurisdictziei administrative. 11 (Is) ~ de Coroana Intrunire consultativa extraordinara alcatuita din moshtenitorul tronului membrii guvernului lideri ai partidelor politice etc. convocata in momente de criza ale statului in vederea consultarii asupra deciziilor ce urmeaza a fi luate. 12 (Inv; is) ~ de administratzie Consiliu insarcinat sa supravegheze aplicarea statutelor shi sa controleze activitatea unei institutzii. 13 (Inv; is) ~ permanent Consiliu de pe langa Ministerul Instructziunii Publice ai carui membrii se ocupau de rezolvarea problemelor privitoare la invatzamant shi la disciplina corpului didactic. 14 (Is) ~ profesoral Intrunirea cadrelor didactice cu scopul de a delibera asupra problemelor privitoare la institutzia de invatzamant din care fac parte. 15 (Inv; is) ~ general al instructziei publice Consiliu alcatuit din inspectori shi reprezentantzi ai invatzamantului de toate gradele convocat de Ministerul instructziunii cu scopul de a dezbate probleme legate in special de organizarea sistemului de invatzamant. 16 (Is) ~ judetzean Consiliu ales prin vot direct de catre locuitorii unui judetz cu scopul de a sprijini activitatea prefectului. 1719 (Is) ~ comunal orashenesc municipal Consiliu ales prin vot direct de locuitorii unei comune ai unui orash sau ai unui municipiu prezidat de primar care delibereaza asupra problemelor administrative ale comunitatzii. 20 (Inv) Intrunire de persoane insarcinate in mod oficial sa formeze un tribunal special. 21 (Is) ~ de razboi Instantza militara de judecata pentru delicte shi crime care functziona pe langa divizii shi corpuri de armata. 22 (Is) ~ de revizie Instantza judiciara militara suprema. 23 (Ias) Instantza judiciara in afaceri administrative pe langa Ministerul de Interne. 24 (Is) ~ de disciplina Institutzie cu atributzii judecatoreshti pe langa fiecare minister (pentru judecarea infractziunilor functzionarilor sai) pe langa un corp constituit din profesionishti etc. 25 (Is) ~l Mondial al Pacii Organ care conduce actziunea de lupta pentru mentzinerea pacii lumii intregi. 26 (Is) ~l de Securitate Organ restrans alcatuit din delegatzi permanentzi shi temporari in cadrul Organizatziei Natziunilor Unite. 27 (Is) ~ pedagogic For superior al unei shcoli alcatuit din cadre didactice in frunte cu directorul care ia masuri obligatorii in problemele de ordin didactic educativ disciplinar shi care este raspunzator de bunul mers al activitatzii institutziei de invatzamant respective. 28 (Jur; is) ~ judiciar Persoana numita de tribunal in scopul asistarii unui inculpat sau a unei persoane declarate in stare de incapacitate civila sau legala. corectata

CONSÍLIU consilii s. n. 1. Colectiv organizat cu sarcini de conducere de administrare sau de avizare etc. a activitatzii unei organizatzii firme societatzi comerciale institutzii etc. ◊ Consiliu de stat = a) (in unele state) organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta; b) denumire data organului consultativ al shefului statului; organul suprem al jurisdictziei administrative; organul administrativ central. Consiliu de minishtri = totalitatea minishtrilor indeplinind functzia de organ al puterii executive; guvern. Consiliu de familie = organ de tutela alcatuit din membrii familiei care se pronuntza asupra actelor unui membru al familiei lipsit de capacitatea de administrare a bunurilor sale. Consiliu shtiintzific = colectiv insarcinat cu indrumarea muncii shtiintzifice intro institutzie de invatzamant superior sau intrun institut de cercetare. Consiliu redactzional = organ consultativ de pe langa redactzia unei edituri format din specialishti apartzinand domeniilor de activitate ale redactziei respective. 2. (Inv.) Sfat. Din lat. consilium fr. conseil.

CONSÍLIU consilii s. n. 1. Organ cu rol conducator consultativ sau executiv pe linga o organizatzie o institutzie etc. Consiliul de conducere este organul executiv al gospodariei colective shi raspunde fatza de adunarea generala a membrilor pentru activitatea gospodariei colective precum shi pentru indeplinirea obligatziilor fatza de stat. STAT. GOSP. AGR. 13. Consiliul Mondial al Pacii = organ ales de Congresul popoarelor pentru pace format din cei mai buni luptatori pentru pace care coordoneaza shi indrumeaza activitatea de lupta pentru pace in intervalul dintre congrese. Consiliu de securitate = organ al Natziunilor Unite care are sarcina de a discuta shi de a lua masuri (bazinduse pe principiul unanimitatzii) ori de cite ori se iveshte o situatzie care poate primejdui pacea. Consiliu de asistentza economica mutuala = organ format din reprezentantzi ai Uniunii Sovietice shi ai tzarilor de democratzie populara care are drept scop coordonarea activitatzii economice a tzarilor din lagarul democrat pe baza ajutorului reciproc. Consiliul de asistentza economica mutuala este o organizatzie deschisa pentru statele care vor sa colaboreze in vederea dezvoltarii lor economice. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 122 8/4. Consiliu de minishtri = organ suprem executiv shi de dispozitzie al puterii de stat. In R.P.R. consiliu de minishtri e format din minishtri shi preshedintzii comitetelor shi comisiilor de stat. ▭ Consiliu shtiintzific = organ consultativ pe linga un institut de cercetari shtiintzifice; (la institutziile de invatzamint superior) adunare a shefilor de catedra a decanilor etc. sub preshedintzia rectorului. Consiliu pedagogic = adunare a profesorilor unei shcoli in frunte cu directorul care ia masuri obligatorii shi este raspunzatoare de bunul mers al shcolii atit din punct de vedere didactic cit shi administrativ. Consiliu de facultate = consfatuire a profesorilor shefi de catedra ai unei facultatzi sub conducerea decanului. Consiliu de familie = organ de tutela alcatuit pe cale judecatoreasca din rudele unei persoane care nu se poate conduce singura (minor sau interzis) cu sarcina de ai apara interesele in administrarea bunurilor sale. A trebuit sa renuntze la ea cind intre ei sa ridicat zidul consiliului de familie. CARAGIALE O. I 300. (In regimul capitalist) Consiliu de administratzie = comitet (reprezentind de obicei numai pe marii actzionari) insarcinat cu conducerea unei societatzi industriale sau comerciale pe actziuni. 2. SHedintza a membrilor unui astfel de organ. Aici vad zeii in consiliu... vad eroi incinshi cu lauri. COSHBUC P. II 139. 2. (Invechit) Sfat. (Atestat in forma de pl. consiliuri) Va dau oarecare consiliuri. GHICA A. 724. Pl. shi: (invechit) consiliuri.

CONSÍLIU s.n. 1. Sfat povatza sfatuire. 2. Organ de conducere consultativ sau executiv care functzioneaza pe langa o institutzie o organizatzie etc. ♦ SHedintza in care se reunesc pentru discutzii membrii unui astfel de organ. ◊ Consiliu de minishtri = organ suprem executiv shi de dispozitzie al puterii de stat; ◊ consiliu de securitate = organ al O.N.U. care are sarcina de a discuta shi de a lua masuri in cazurile cand este primejduita pacea; consiliu de administratzie = comitet de conducere al unei societatzi comerciale sau industriale pe actziuni. [Pron. liu pl. i uri. / < lat. consilium cf. fr. conseil].

CONSILIU s. n. 1. sfat povatza sfatuire. 2. colectiv de conducere de administrare avizare sau consultare etc. in activitatea unor organe ori organizatzii institutzii etc. ◊ shedintza a unui astfel de colectiv. 3. denumire data (indeosebi in structura statelor de tip comunist) unor organe sau organisme centrale de partid shi de stat. ◊ ~ de minishtri = organ suprem executiv shi de dispozitzie al puterii de stat; cabinet (II); ◊ ~ de administratzie = comitet de conducere al unei societatzi comerciale sau industriale pe actziuni. (<lat. consilium fr. conseil)

CONSÍLIU ~i n. 1) Organ de conducere constituit dintrun grup de persoane care au sarcina de a dezbate shi de ashi spune parerea asupra unor probleme sociale sau particulare. 2) Organ executiv superior de stat sau politic. 3) Organ colegial de conducere. ~ pedagogic. [Sil. siliu] /<lat. consilium fr. conseil

consiliu n. 1. sfat inshtiintzare data cuiva spre al indemna a face sau nu ceva; 2. adunare care trebue sa delibereze asupra unor afaceri: consiliu de minishtri; consiliu comunal adunare electiva compusa dupa numarul locuitorilor din 731 consilieri cari se ocupa cu interesele particulare ale comunei; consiliu general al instructziunii corp deliberant compus din reprezentantzii tuturor gradelor de invatzamant: se convoaca odata pe an (1 25 Septemvrie) spre a discuta chestiunile din ramura instructziunii; consiliu judetzean adunare electiva compusa din 24 membri shi alaturata pe langa prefect spre a discuta despre interesele judetzului; consiliu permanent alaturat pe langa Ministerul de instructziune publica; consiliu de rasboiu tribunal insarcinat a judeca pe militarii cari comit delicte sau crime; consiliu judiciar persoana numita de un tribunal shi fara consimtzirea careia un om declarat risipitor ori slab de minte nu poate dispune de averea sa; consiliu de familie adunarea rudelor prezidate de un judecator spre a delibera in privintza intereselor unui minor.

*consíliŭ m. (lat. consilium). Sfat sfatuire parere data cuĭva k sa faca ceva. Adunare p. a se sfatui. Localu consiliuluĭ. Consiliŭ de minishtri consiliŭ p. a delibera despre afacerile statuluĭ. Consiliŭ de razboĭ consiliŭ p. justitzia militara. Consiliŭ de stat consiliŭ p. a prepara legĭ ordonantze shi regulamente a rezolva dificultatzile care se ridica in materie administrativa shi a judeca apelurile contentziosuluĭ administrativ. Consiliŭ judetzenesc (greshit zis judetzean) consiliu compus din 18 membri p. afacerile judetzuluĭ. Consiliŭ comunal consiliŭ compus tot din 18 membri p. afacerile comuneĭ. Consiliŭ permanent consiliŭ alaturat ministeruluĭ Educatziuniĭ Natzionale. Consiliŭ de familie consiliŭ compus din rude shi prezidat de un judecator k sa apere interesele unuĭ minor. Consiliŭ judiciar persoana numita de un tribunal k sal infrineze pe cel declarat in stare de prodigalitate saŭ incapacitate civila saŭ legala. Consiliŭ de disciplina tribunal instituit p. disciplina. Consiliŭ de zece un tribunal secret in foasta republica a Venetziiĭ.

*conciliŭ n. (lat. concilium). Sobor adunare de episcopĭ shi de altzĭ teologĭ k sa discute chestiunĭ religioase. Conciliŭ ecumenic al tuturor episcopilor.

consíliu [liu pron. lĭu] s. n. art. consíliul; pl. consílii art. consíliile (lii)

consíliu s. n. [liu pron. lĭu] art. consíliul; pl. consílii art. consíliile (sil. lii)

consiliu

consiliu lii.

consíliu de miníshtri (guvern) [liu pron. lĭu] s. n. + prep. + s. m. pl.

Consiliul de Minishtri (Guvernul) [liu pron. lĭu] s. propriu m.

Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R.

Consiliul de Minishtri

Consiliul Mondial al Partizanilor Pacii

CONSÍLIU s. 1. v. sfat. 2. (POL.) consiliu de minishtri = cabinet executiv guvern (inv.) minister. (In unele state ~ se numeshte cabinet.) 3. primarie sfat (inv.) vornicie. (Sa dus la ~ pentru o adeverintza.)

CONSÍLIU s. v. indemn indrumare invatzatura povatza povatzuire sfat vorba.

CONSILIU s. 1. divan sfat (inv.) scaun tanaci. (~ domnesc.) 2. consiliu de minishtri = cabinet guvern (inv.) minister. (In unele state ~ se numeshte cabinet.) 3. primarie sfat (inv.) vornicie. (Sa dus la ~ pentru o adeverintza.)

consiliu s. v. INDEMN. INDRUMARE. INVATZATURA. POVATZA. POVATZUIRE. SFAT. VORBA.

consíliu (consílii) s. n. Colectiv organizat cu sarcini de conducere sfat. Lat. consilium (sec. XVIII). Der. consilier s. m. (sfatuitor); consilia vb. (a sfatui).

consíliu consilii s. n. 1. Colectiv cu sarcini de conducere de administrare sau de avizare etc. in activitatea unor organe sau organizatzii de stat sau obshteshti. ◊ Consiliul parohial = organul executiv al Adunarii parohiale in Biserica ortodoxa romana. Se compune din 7 9 sau 12 membri aleshi de Adunarea parohiala in parohia respectiva. ◊ Consiliul eparhial = organul executiv in Biserica ortodoxa romana al unei Adunari eparhiale. Este alcatuita dintrun preshedinte (episcop sau mitropolit) vicarul administrativ shi consilierii administrativi k membri permanentzi precum shi din 9 membri (3 clerici shi 6 mireni) aleshi de Adunarea eparhiala. ◊ Consiliul natzional bisericesc = organul suprem administrativ pentru problemele intregii Biserici ortodoxe romane shi totodata organul executiv al Sfantului Sinod shi al Adunarii natzionale bisericeshti al carui preshedinte este patriarhul. Este compus din 3 clerici shi 6 mireni aleshi de Adunarea natzionala bisericeasca precum shi din consilierii admistrativi patriarhali k membri permanentzi. La shedintzele sale pot participa shi membrii Sfantului Sinod cu vot deliberativ. ◊ Consiliul Ecumenic al Bisericilor = asociatzie interconfesionala infiintzata in 1948 de catre Bis. creshtine necatolice avand k scop refacerea unitatzii tuturor creshtinilor pe calea dialogului teologic. A fost creat prin unirea celor doua ramuri ale mishcarii ecumenice: „Creshtinismul practic” shi „Credintza shi organizare” create in 1937. 2. (Inv.) Sfat. Din lat. consilium fr. conseil.

CONSILIUL ANTANTEI (AFRICANE) grupare regionala politicoeconomica infiintzata in 1959 cu sediul la Abidjan cu participarea statelor vestafricane Niger Côte d’Ivoire Benin Burkina Faso carora li sa alaturat (din 1965) Togo.

CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC (C.A.E.R.) organizatzie internatzionala de colaborare economica intre state socialiste. Creata in 1959 pe baza tratatului din 1949. Membri fondatori: Bulgaria CehoSlovacia Polonia Romania Ungaria shi U.R.S.S. Ulterior la C.A.E.R. au aderat Albania (in 1949; din 1962 nu mai participa la activitatzi) R.D.G. (1951) Mongolia (1962) Cuba (1972) shi Vietnam (1978). Iugoslavia a avut un statut de observator. Constituit dupa modelul shi teoriile economice sovietice C.A.E.R. a avut drept scop satelizarea fatza de Moscova a tzarilor membre atit in planul economic cit shi in cel politic; desfiintzat la 28 iunie 1991.

CONSILIUL DE COROANA organism instituit adhoc in Romania in perioada sistemului parlamentar cu caracter reprezentativ de partid onorific shi in componentza caruia intrau shefi de partide politice foshti minishtri precum shi alte personalitatzi politice marcante. Era consultat de rege in probleme vitale ale tzarii (declararea razboiului incheierea pacii succesiunea la tron sh.a.).

CONSILIUL DE SECURITATE v. Organizatzia Natziunilor Unite.

CONSILIUL DE TUTELA v. Organizatzia Natziunilor Unite.

CONSILIUL DIRIGENT denumirea organului executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei ales la 2 dec. 1918 de catre Marele Sfat Natzional. Alcatuit din 15 membri sub preshedentzia lui Iuliu Maniu. SHia incetat activitatea la 20 nov. 1919. Dizolvat la 4 apr. 1920.

CONSILIUL ECONOMIC SHI SOCIAL AL O.N.U. v. Organizatzia Natziunilor Unite.

CONSILIUL ECUMENIC AL BISERICILOR asociatzie creata in 1948 de catre Bisericile creshtine necatolice in scopul refacerii unitatzii tuturor creshtinilor pe calea acordurilor shi dialogului teologic. V. ecumenism.

CONSILIUL EUROPEI organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Strasbourg creata in 1949 in scopul promovarii intereselor comune ale statelor europene. Organele principale sint: Comitetul Minishtrilor Adunarea Consultativa Secretariatul shi comisiile tehnice shi consultative. Are 26 de membri: Austria Belgia CehoSlovacia Cipru Danemarca Elvetzia Finlanda Germania Grecia Irlanda Islanda Italia Liechtenstein Luxemburg Malta Marea Britanie Norvegia Olanda Portugalia San Marino Spania Suedia Turcia Ungaria shi Polonia; Bulgaria Iugoslavia Romania Estonia Letonia shi Lituania au primit statutul de invitat special. In prezent are 27 de membri (prin acceptarea Bulgariei in 1992). Statutul de invitat special a fost acordat Sloveniei shi ridicat Iugoslaviei (1992).

CONSILIUL MONDIAL AL PACII organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Viena creata in 1949 la Congresul Mondial al Partizanilor Pacii (ishi incepe activitatea in 1950) in scopul unitatzii de actziune a tuturor fortzelor care lupta pentru pace.

CONSILIUL NATZIONAL ROMAN CENTRAL organ politic suprem constituit la 30 oct. 1918 la Budapesta (la Arad din 2 nov. 1918) din cite shase reprezentantzi ai Partidului Natzional Roman shi ai Partidului SocialDemocrat Roman. A avut atributziile unui guvern provizoriu al Transilvaniei conducind actziunea de inlaturare a vechilor autoritatzi ungare shi inlocuirea lor cu consilii natzionale romane. Condus de SHt. Cicio Pop. A pregatit shi organizat Adunarea Natzionala de la Alba Iulia care a hotarit la 1 decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu Romania. SHia incetat activitatea o data cu crearea Consiliului Dirigent.

CONSILIUL NORDIC organizatzie guvernamentala regionala creata in 1952 (ishi incepe activitatea in 1953) in scopul promovarii cooperarii in domeniul politic economic social shi cultural intre tzarile nordeuropene membre (Danemarca Finlanda Islanda Norvegia shi Suedia). Organe principale: Prezidiul Consiliul secretariatele membre din fiecare tzara membra comitetele permanente.