COMUNITÁTE (2) comunitatzi s. f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiintze; posesiune in comun. 2. Grup de oameni cu interese credintze sau norme de viatza comune; totalitatea locuitorilor unei localitatzi a unei tzari etc. Comun + suf. itate (dupa fr. communauté). Cf. lat. communitas atis it. comunità.^[1]

comunitate sf [At: TZICHINDEAL F. 31 / V: (ivr) ~tet sn / Pl: ~tatzi / E: comun + itate] 12 Ceea ce este in comun mai multor fiintze sau lucruri. 3 Posesiune in comun. 4 Grup de oameni cu interese credintze sau norme de viatza comune Si: colectivitate comuniune congregatzie obshte (inv) obshtime. 56 Totalitatea locuitorilor unei tzari ai unei localitatzi etc. 7 (Jur; inv) Bunurile care sotzii le administreaza in comun. 8 (Trs) Comuna (1). 9 (Is) Comunitatea Europeana Uniune de state europene cu economie institutzii moneda shi armata unice.

COMUNITÁTE (2) comunitatzi s. f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiintze; posesiune in comun. 2. Grup de oameni cu interese credintze sau norme de viatza comune; totalitatea locuitorilor unei localitatzi ai unei tzari etc. Comun + suf. itate (dupa fr. communauté). Cf. lat. communitas atis it. comunità.

COMUNITÁTE (2) comunitatzi s. f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiintze; posesiune in comun. V. unitate. Comunitate de vederi. Comunitate de limba. Totalitatea celor care traiesc impreuna avind aceleashi obiceiuri norme de viatza etc.; totalitatea locuitorilor unei localitatzi ai unei tzari etc. V. colectivitate societate obshte. In comunitatea gentilica sau sateasca intemeiata pe proprietatea comuna asupra pamintului cu care sau cu ale carei ramashitze foarte vizibile ishi fac intrarea in istorie toate popoarele civilizate repartitzia relativ egala a produselor este ceva de la sine intzeles. ENGELS172.

COMUNITÁTE s.f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiintze; posesiune in comun. 2. Totalitatea celor care traiesc in acelashi loc shi au aceleashi obiceiuri aceleashi norme de viatza etc.; colectivitate. ♦ (Biol.) Totalitatea organismelor vegetale care ocupa o zona geografica oarecare avand relatzii reciproce. [< lat. communitas cf. fr. communauté it. comunità].

COMUNITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este comun mai multor persoane sau grupuri sociale. 2. grup de oameni cu interese credintze obiceiuri norme de viatza comune; colectivitate societate. ◊ totalitatea organismelor vegetale care ocupa o anumita zona geografica avand relatzii reciproce. (<lat. communitas dupa fr. communauté it. comunità)

COMUNITÁTE ~atzi f. 1) Caracter comun. ~ de limba. ~ de interese. 2) Grup social ai carui membri traiesc impreuna sau poseda bunuri materiale au interese comune; colectivitate. 3) Totalitate de persoane care traiesc in aceeashi localitate. 4) Ansamblu de state unite prin interese economice politice shi culturale comune. /<fr. communauté lat. communitas ~atis

comunitate f. 1. societate de mai multe persoane traind impreuna sub anumite regule: comunitate religioasa; 2. starea de ceea cei comun: comunitate de interese de idei; 3. Jur. societate de bunuri intre sotzi.

*comunitáte f. (d. comun; fr. communauté d. communal comunal). Starea lucruluĭ comun: comunitate de interese. Paritate identitate: comunitate de opiniunĭ. Societate religioasa orĭ altfel traind impreuna supt anumite regule. Jur. Asociatziune de bunurĭ intre sotzĭ. V. cenobiŭ.

comunitáte s. f. g.d. art. comunitắtzii; pl. comunitắtzi

comunitáte s. f. g.d. art. comunitatzii; pl. comunitatzi

COMUNITÁTE s. 1. v. colectivitate. 2. comunitate etnica v. etnie.

COMUNITATE s. colectivitate obshte societate (inv.) obshtime. (Opinia intregii ~.)

COMUNITÁTE (< fr. lat.) s. f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiintze; posesiune in comun. ◊ (Dr.) C. de bunuri = regim al bunurilor sotzilor in temeiul caruia bunurile dobandite cu titlu oneros in timpul casatoriei apartzin cu exceptziile prevazute de lege ambilor sotzi care au deopotriva dreptul de a le administra shi de a dispune de ele. 2. Grup de oameni cu interese credintze sau norme de viatza comune; totalitatea locuitorilor unei localitatzi ai unei tzari etc. ◊ C. lingvistica = grup de oameni care comunica intre ei folosind acelashi idiom (limba dialect grai). 3. Ansamblu de organisme vegetale shi animale intre care se stabilesc relatzii de existentza shi interactziune.

COMUNITATE ECONOMICA EUROPEANA (Communauté Economique Européene C.E.E.) (PIATZA COMUNA) organizatzie internatzionala guvernamentala de integrare economica cu sediul la Bruxelles creata in urma semnarii Tratatului de la Roma din 1957 (intrat in vigoare in 1958) in scopul crearii unei pietze comune prin armonizarea politicilor economice shi eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatzii a persoanelor shi a capitalurilor statelor membre. Face parte alaturi de Comunitatea Europeana a Carbunelui shi Otzelului shi de Comunitatea Europeana a Energiei Atomice din Comunitatzile Europene fiecare din aceste trei organizatzii continuind sa posede o structura proprie avind mai multe organe principale comune (v. Comunitatzile Europene). Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxemburg Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda Marea Britanie in 1973 Grecia din 1981 Spania shi Portugalia din 1986. Acorduri incheiate de C.E.E.: acord de uniune vamala cu A.E.L.S. (intrat in vigoare in 1977) shi acorduri comerciale comerciale bilaterale cu state membre A.E.L.S. (Austria Elvetzia Islanda Norvegia Suedia shi Finlanda); acorduri de asociere (membru asociat) cu Turcia (1964) Malta (1971) Cipru (1972) CehoSlovacia Polonia Ungaria in 1991. Romania a semnat un nou acord de cooperare economica cu C.E.E. in 1991. Sisteme de preferintza generalizate adoptate de C.E.E.: in 1971 pentru 91 de tzari in curs de dezvoltare extins ulterior la 126 de tzari shi 22 terit. dependente shi neautonome (in 1980 este adoptat un nou sistem de preferintze generalizate pentru perioada 19811985). In 1985 este adoptat Actul unic european care elimina restrictziile fiscale shi armonizeaza legile de functzionare a societatzilor anonime pentru realizarea completa a pietzii interne comunitare pina in 1992.

COMUNITATEA BRITANICA DE NATZIUNI denumirea initziala (19261947) a Comunitatzii de Natziuni. V. Commonwealth (2).

COMUNITATEA DE NATZIUNI v. Commonwelth (2).

COMUNITATEA EUROPEANA A CARBUNELUI SHI OTZELULUI (C.E.C.O.) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Bruxelles una din cele trei entitatzi ale Comunitatzii Europene. Fondata prin Tratatul de la Paris din 1951 ishi incepe activitatea in 1952 in scopul formarii unei pietze comune a carbunelui shi a produselor siderurgice in vederea unei repartizari mai judicioase a productziei shi a creshterii productivitatzii muncii in statele membre. Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxemburg shi Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda shi Marea Britanie (din 1973) Grecia (din 1981 membru plin in 1986) Spania shi Portugalia (din 1986).

COMUNITATEA EUROPEANA A ENERGIEI ATOMICE (EURATOM) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Bruxelles una din cele trei entitatzi ale Comunitatzilor Europene. Fondata prin Tratatul separat de la Roma din 1957 ishi incepe activitatea in 1958 in scopul coordonarii politicilor statelor membre in domeniul cercetarii nucleare shi al crearii unei pietze comune pentru materialele shi echipamentele nucleare. Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxemburg shi Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda shi Marea Britanie (din 1973) Grecia (din 1981 membru plin in 1986) Spania shi Portugalia (din 1986).

COMUNITATEA FRANCEZA asociatzie de state shi teritorii creata in 1958 (succedind Uniunii Franceze fondata in 1946) in scopul conlucrarii pe plan politic economic social shi cultural din care fac parte Frantza departamentele shi teritoriile franceze de peste mari precum shi unele din fostele posesiuni coloniale franceze ce shiau dobindit independentza. Nu are organe proprii insa sint organizate anual intilniri la nivel inalt francoafricane.

COMUNITATEA PONTICA confederatzie a orashelor greceshti de pe tzarmul de V la Marii Negre cu cap. la Tomis (sec. 23) cuprinzind cetatzile Tomis Callatis Histria Dionysopolis Odessos shi Mesembria.

COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (C.S.I.) asociatzie de state cu sediu la Minsk creata in urma conferintzelor de la Brest (8 dec. 1991) Ashhabad (12 dec. 1991) shi AlmaAta (21 dec. 1991). La Brest tratatul de infiintzare a fost semnat de cele trei mari state slave; Federatzia Rusa Bielorusia shi Ucraina shi sa stabilit k Uniunea Sovietica ishi inceteaza existentza k subiect de drept internatzional. Ulterior au aderat Armenia Azerbaidjan Moldova Kazahstan Kirghizstan Tadjikistan Uzbekistan Turkmenistan. La AlmaAta a fost creat un Consiliu al shefilor de state shi un Consiliu al shefilor de guverne.

COMUNITATZILE EUROPENE sistem de organizatzii internatzionale guvernamentale cu sediul la Bruselles creat prin Tratatul de la Bruxelles din 1965 intrat in vigoare in 1967 in scopul coordonarii activitatzii a trei entitatzi: Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.) Comunitatea Europeana a Carbunelui shi Otzelului (C.E.C.O.) shi Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM). Tote cele trei comunitatzi au aceiashi membri shi aceleashi organe principale. Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxenburg shi Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda shi Marea Britanie (din 1973) Grecia (din 1981 membru plin in 1986) Spania shi Portugalia (din 1986). Principalele organe sint Comisia Comunitatzilor Europene Consiliul European (format din shefi de state shi de guvern) Consiliul Ministerial Parlamentul (Vest) European (Adunarea Europeana) Curtea de Justitzie shi Curtea de Control Financiar. Alte organe comune: Banca Europeana de Investitzii Comitetul Economic shi Social Fondul European de Cooperare Monetara sh.a. In 1971 Consiliul Ministerial a adoptat un program privind realizarea unei uniuni economice shi monetare in vederea deplasarii treptate a centrelor de decizie economica de pe plan natzional pe plan comunitar shi a crearii unui sistem monetar de flotare concertata.