SOCIETÁTE societatzi s. f. 1. Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta fiind legatzi intre ei prin anumite raporturi economice. ♦ Ansamblu unitar sistem organizat de relatzii intre oameni istoriceshte determinate bazate pe relatzii economice shi de schimb; p. ext. sistem social. ♦ Cerc limitat de oameni de prim rang (prin pozitzie sociala situatzie materiala etc.). 2. Asociatzie de persoane constituita intrun anumit scop (shtiintzific literar sportiv etc.). 3. (Comertz) Asociatzie de oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitzii de capital in vederea obtzinerii unor beneficii comune. ◊ Societate in nume colectiv = asociatzie intre un numar limitat de persoane care intemeiaza o intreprindere comerciala sau industriala depunand fiecare capital shi contributzie in munca shi raspunzand solidar shi nelimitat la obligatziile care shi leau asumat. Societate anonima pe actziuni = intreprindere industriala comerciala sau financiara formata prin asociere de capital. 4. Grup de oameni care petrec un anumit timp impreuna; tovarashie companie. ◊ Expr. In societate = intre oameni in lume. [Pr.: cie] Din fr. société lat. societas atis.

societate sf [At: CALENDARIU (1733) 14/12 / P: ~cie~ / V: (inv) sotzi~ (ivr) sotzieta / GD: (inv) ~tatzei / Pl: ~tatzi / E: lat societas atis fr société it società] 1 Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta fiind legatzi de anumite relatzii istoric determinate. 2 Ansamblu unitar de relatzii intre oameni bazate pe relatzii economice shi de schimb. 3 Formatziune socialeconomica Si: oranduire regim sistem (2). 4 (Pan) Totalitatea vietzuitoarelor care traiesc impreuna. 5 Grup restrans de persoane care relatziile sociale le fac sa petreaca un anumit timp impreuna Si: anturaj companie¹ (5) tovarashie (gri) sinanstrofie. 6 (Ie) In ~ Intre oameni. 7 Grup social constituit pe baza conditziilor materiale spirituale morale etc. 8 (De obicei determinat prin „inalt”) Grup limitat de oameni care apartzin claselor privilegiate in regimurile bazate pe clase antagoniste. 9 Grup de persoane asociate in vederea unui anumit scop (shtiintzific cultural sportiv etc.) Si: asociatzie (4) (inv) reuniune. 10 Organizatzie constituita cu scopul de a promova unele idei sau actziuni de interes general. 1112 Sediul in care se desfashoara activitatea unei societatzi (910). 13 Intreprindere alcatuita pe baza unor investitzii de capital in comun in vederea realizarii unor beneficii in raport cu capitalul depus. 14 Sediul in care se desfashoara activitatea unei societatzi (13). 15 (Is) ~ (anonima) pe actziuni (sau inv prin sau pre actzii) Forma de organizare a unei intreprinderi al carei capital este impartzit in actziuni actzionarii respectivi neraspunzand de datorii decat in limita sumelor subscrise in vederea alcatuirii capitalului acestuia. 16 (Is) ~ in nume colectiv Organizare a unei intreprinderi pentru obligatziile careia membrii sai raspund solidar shi nelimitat cu intregul patrimoniu. 17 (Inv; is) Regula de sau regula de companie regula ~tatzii ori regula insotzirii Regula de trei compusa care serveshte la calcularea partzii de cashtig sau de pierdere a fiecarui participant la o asociatzie in raport cu fondurile depuse. 18 (Jur) Persoana juridica care se constituie pe temeiul unui contract.

SOCIETÁTE societatzi s. f. 1. Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta fiind legatzi intre ei prin anumite raporturi economice. ♦ Ansamblu unitar sistem organizat de relatzii intre oameni istoriceshte determinate bazate pe relatzii economice shi de schimb; p. ext. sistem social. ♦ Cerc limitat de oameni de prim rang (prin pozitzie sociala situatzie materiala etc.). 2. Asociatzie de persoane constituita intrun anumit scop (shtiintzific literar sportiv etc.). 3. (Comertz) Asociatzie de oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitzii de capital in vederea obtzinerii unor beneficii comune. ◊ Societate in nume colectiv = asociatzie intre un numar limitat de persoane care intemeiaza o intreprindere comerciala sau industriala depunand fiecare capital shi contributzie in munca shi raspunzand solidar shi nelimitat la obligatziile care shi leau asumat. 4. Grup de oameni care petrec un anumit timp impreuna; tovarashie companie. ◊ Expr. In societate = intre oameni in lume. [Pr.: cie] Din fr. société lat. societas atis.

SOCIETÁTE societatzi s. f. 1. Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta fiind legatzi prin anumite raporturi de productzie. Societatea intreaga era impartzita in doua: cei ce mureau de foame shi cei ce mureau de prea multa mincare. GALACTION O. I 337. Organizatzia dinlauntru a societatzii singura ne poate explica evolutziile istorice prin care natzia romina trecu. BALCESCU O. II 13. ♦ Orinduire socialeconomica. Societatea feudala. Societatea capitalista. ♦ (In orinduirile sociale bazate pe clase antagoniste) Cerc limitat de oameni care apartzin claselor privilegiate. Era vioaie indrazneatza intra fara sfiala peste tot... traise in societatea inalta in luxul shi atmosfera palatelor de ambasada. BART E. 39. Virtejul societatzii procesuri intrigile politice ma cuprinsesera. NEGRUZZI S. I 60. Culmele societatzii nu aveau conshtiintza de intunericul shi prapastia in care arunca neamul. RUSSO S. 109. 2. Asociatzie de persoane constituita intrun anumit scop (shtiintzific literar sportiv etc.). La una din societatzile studentzeshti din care facea parte poetulstudent [Eminescu] era bibliotecar. CALINESCU E. 169. Reushise in citziva ani sa organizeze o filiala a societatzii «Dante Alighieri». BART E. 315. 3. (In regimul capitalist) Asociatzie de oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitzii de capital shi in vederea unor beneficii comune. Ma trimisese directziunea societatzii sa recunosc shi sa masor citeva locuri care era vorba sa le cumpere. GALACTION O. I 241. Se pare k inginerii de la societatzile petrolifere cishtiga acum indestul de bine chiar cind sint atit de tineri shi incepatori. C. PETRESCU I. II 237. El visa o societate de navigatzie cu remorchere shlepuri shi elevatoare din Braila sa impinzeasca toata Dunarea pina la Viena. BART E. 63. ◊ Societate pe actziuni = forma de organizare capitalista a unei intreprinderi prin asocierea mai multor actzionari. Se faceau calcule financiare se croiau planuri vaste combinatzii de comertz fluvial shi maritim societatzi pe actziuni pentru vapoare elevatoare remorchere shlepuri. BART E. 26. Societate in nume colectiv = asociatzie intre un numar limitat de persoane care intemeiaza o afacere comerciala sau industriala depunind fiecare capital shi contributzie in munca. 4. Grup de oameni care petrec un anumit timp impreuna; companie tovarashie. Spune tu ce vei voi despre superioritatea vinatorii cu prepelicarul shi despre placerile inteligente shi alese ce resimte omul in unica societate a unui cine dresat dupa regulele artei. ODOBESCU S. III 19. Unde... sint rediurile umbroase... Unde mai ales amabila dvoastra societate? NEGRUZZI S. I 95. ◊ Expr. In societate = intre oameni in lume. O sa te stabileshti shi dumneata in societate numai satzi vie vremea shi gindul bun. SADOVEANU P. M. 118. De altfel doamna comandor... era apreciata in societate k o sotzie model. BART E. 392. K sa scape de gura lumei... shi cunoscind k trebuie in sfirshit sashi ia un loc oarecare in societate asculta mincinoasele propuneri ce i facu Iancu k o va lua de sotzie. NEGRUZZI S. I 25.

SOCIETÁTE s.f. 1. Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta legatzi prin anumite raporturi de productzie. ♦ Oranduire socialeconomica. 2. Asociatzie de persoane organizata potrivit unui anumit scop. 3. Categorie sociala; cerc limitat de oameni (mai ales din clasele privilegiate). ♦ Anturaj; tovarashie companie. 4. Intreprindere capitalista alcatuita pe baza unor investitzii de capital shi in vederea unor beneficii comune. [< fr. société it. società lat. societas].

SOCIETÁTE s. f. 1. ansamblu unitar sistem organic inchegat de relatzii intre oameni istoriceshte determinate al caror fundament il constituie relatziile de productzie. ◊ formatziune socialeconomica. ◊ grup (organizat) in care traiesc unele fiintze. 2. asociatzie de persoane organizata potrivit unui anumit scop. 3. categorie sociala; cerc limitat de oameni. ◊ anturaj; companie. 4. asociatzie intre oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitzii de capital social shi in vederea unor profituri comune. 5. organizatzie cu caracter (inter)natzional obshtesc etc. care are drept scop promovarea unor idei sau actziuni de interes general. (< fr. société lat. societas)

societáte s. f. 1977 Grup mai mult sau mai putzin numeros shi organizat in care traiesc unele fiintze v. sociobiologie etologie (din fr. société; DN DEX DN3 doar cu referire la oameni)

SOCIETÁTE ~atzi f. 1) Totalitate a oamenilor care traiesc impreuna shi intre care exista anumite relatzii bazate pe legi comune; colectivitate. 2) Organizatzie (cu caracter natzional sau internatzional) avand drept scop actziuni de interes comun. ~ shtiintzifica. ~ sportiva. 3) Intreprindere intemeiata pe investirea de capital de catre doua sau mai multe persoane care desfashoara o activitate sociala sau lucrativa. 4) Grup de persoane care ishi petrec timpul liber impreuna; companie. [G.D. societatzii; Sil. cie] /<lat. societas ~atis fr. société it. societá

societate f. 1. reunire de oameni avand aceeashi origine sau legi comune: omul e nascut pentru societate; 2. reunire de animale cari traiesc impreuna: albinele traiesc in societate; 3. legaturile oamenilor intre danshii: societate inalta; 4. unire de persoane in vederea unei afaceri: societate financiara; 5. asociatziune de literatzi de invatzatzi de artishti; 6. intruniri in saloane: a frecventa societatea.

*societáte f. pl. atzĭ (lat. societas átis. V. sotz). Tovarashie traĭ la un loc; oameniĭ albinele furnicile traĭesc in societate. Patura sociala a traĭ in inalta societate. Lumea cĭoplita: a frecuenta societatea. Clasele sociale la un loc: societatea ĭa masuri contra anarhishtilor. Tovarashie (companie reuniune) p. afacerĭ: societate comerciala. Tovarashie asociatziune de savantzĭ orĭ de artishtĭ: societate shtiintzifica. Societate civila asociatziune fara scopurĭ comerciale.

societáte de consúm sint. s. 1974 Tip de societate in care sistemul economic impinge la consum shi creeaza nevoi in sectoarele care i sunt profitabile v. hippy marketing (din fr. société de consommation)

Societatea natziunilor f. liga constituita in 1919 (cu sediul la Geneva) avand de scop a desvolta cooperarea intre natziuni asigurandule pacea shi sigurantza reducerea armamentelor garantzia shi regularea diferendelor intre State.

societáte (cie) s. f. g.d. art. societắtzii; pl. societắtzi

societáte s. f. (sil. cie) g.d. art. societatzii; pl. societatzi

societate (ie)

societate tatzi.

SOCIETÁTE s. 1. colectivitate comunitate obshte (inv.) obshtime. (Opinia intregii ~atzi.) 2. lume. (Iese prima oara in ~.) 3. anturaj companie tovarashie (grecism inv.) sinanstrofie. (A petrecut ore agreabile in ~ ei.) 4. ambiantza anturaj cadru cerc mediu sfera (inv.) mijloc (fig.) atmosfera climat. (In ce ~ se invarte?) 5. oranduire regim sistem. (~ capitalista.) 6. (IST.) societate feudala = feudalism feudalitate oranduire feudala. 7. asociatzie (inv.) reuniune. (~ legal constituita.) 8. (inv.) reuniune. (~ pe actziuni.)

SOCIETATE s. 1. colectivitate comunitate obshte (inv.) obshtime. (Opinia intregii ~.) 2. lume. (Iese prima oara in ~.) 3. anturaj companie tovarashie (grecism inv.) sinanstrofie. (A petrecut ore agreabile in ~ ei.) 4. ambiantza anturaj cadru cerc mediu sfera (inv.) mijloc (fig.) atmosfera climat. (In ce ~ se invirte?) 5. orinduire regim sistem. (~ capitalista.) 6. (IST.) societate feudala = feudalism feudalitate orinduire feudala. 7. asociatzie (inv.) reuniune. (~ legal constituita.) 8. (inv.) reuniune. (~ pe actziuni.)

societatzi de concerte v. concert (1).

ALL PROGRESS MEANS WAR WITH SOCIETY (engl.) orice progres inseamna razboi cu societatea G.B. Shaw „Getting married” 559.

ANNALES.ÉCONOMIES.SOCIÉTÉS.CIVILISATIONS numele din 1946 al revistei Annales d’histoire et sociale fondata in 1929 la Paris de Marc Bloch shi Lucien Febvre cu o profunda influentza asupra istoriografiei contemporane. Promotorii „SHcolii de la Annales” (F. Braudel E.Le Roy Ladurie J. Le Goff) au opus istoriei „evenimentziale” istoria „globala”.

FOAIA SOCIETATZII PENTRU LITERATURA SHI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA revista lunara aparuta la Cernautzi (18651869) avand drept scop popularizarea literaturii romane in partea de nord a tzarii aflata sub stapanire austriaca. Colaboratori: I. Sbierea V. Alecsandri Gh. Hurmuzachi T. Maiorescu V. Burla sh.a.

INSULELE SOCIETATZII (Iles de la Société [il dö la societé]) grup de insule vulcanice shi coraligene in partea de V a Polineziei franceze (Oc. Pacific); c. 17 mii km². Cuprinde Insulele Vantului (2) shi Insulele de sub Vant (2). Clima tropicala maritima; vegetatzie abundenta. Expl. de fosfatzi. Pescuit de perle. Culturi de trestie de zahar bumbac taro sh.a. Plantatzii de arbori de vanilie de bananieri cocotieri sh.a.

LIGA SOCIETATZILOR DE CRUCE ROSHIE v. Crucea Roshie Internatzionala.

SOCIETATE INTERNATZIONALA DE MUZICA CONTEMPORANA (S.I.M.C.) organizatzie fundata in 1922 la Salzburg avand k scop sustzinerea creatziei contemporane. Multiple filiale natzionale inclusiv in Romania.

SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA asociatzie a intelectualilor romani din exil intemeiata in 1957 dupa o initziativa a generalului N. Radescu din 1952 care o gandea k o alternativa la Academia R.P.R. „desfigurata shi aservita”. Din conducerea ei au facut parte: D. Gazdaru N.I. Herescu B. Munteanu Gr. Nandrish Oct. Barlea M. Eliade (k preshedinte al sectziei de filozofie shi teologie). Activitatea S. sa materializat in congrese shi publicatzii proprii intre care „Acta Philosophica et Theologica” „Revista Scriitorilor Romani”.

SOCIETATEA DE CRUCE ROSHIE DIN ROMANIA organizatzie natzionala cu caracter umanitar. Infiintzata in 1876 in scopul de a contribui la apararea sanatatzii shi vietzii oamenilor la dezvoltarea continua a spiritului de solidaritate shi intrajutorare umana in randul populatziei la aplicarea in viatza a principiilor rezultate din conventziile internatzionale ale Crucii Roshii. Face parte din Federatzia Internatzionala a Societatzilor de Cruce Roshie shi Semiluna Roshie.

SOCIETATEA DE MAINE revista pentru probleme sociale shi economice aparuta trimestrial la Cluj (19241940) shi apoi la Bucureshti (19401945). Editor shi redactorshef: Ion Clopotzel. A dezbatut in paginile ei probleme sociale economice politice juridice literare shi culturale. A avut colaboratori de marca printre care: M. Ralea P. Andrei N. Bagdasar C. RadulescuMotru E. Isac A. Cotrush M.R. Paraschivescu G. BogdanDuica L. Rusu O. Ghibu S. Pushcariu S. Mehedintzi T. Vianu D. Gusti o. Goga G. Galaction Gh. Valsan Th. Capidan SHt. Pashca P. Pandrea.

SOCIETATEA FILARMONICA asociatzie culturala infiintzata la Bucureshti in 1833 de Ion Campineanu C. Aristia shi I. Heliade Radulescu. SHia propus cultivarea literaturii dramatice in limba romana a muzicii vocale shi instrumentale formarea unui teatru natzional. A infiintzat SHcoala Filarmonica pentru muzica declamatzie shi literatura (1834) precum shi primul periodic teatral romanesc „Gazeta Teatrului Natzional” (1835). Precursoare a mishcarii pashoptiste a avut un rol de seama in dezvoltarea conshtiintzei natzionale shi in promovarea culturii romaneshti. SHia incetat activitatea in 1838.

SOCIETATEA NATZIUNILOR organizatzie internatzionala creata oficial la 10 ian. 1920 in urma Conferintzei de pace de la Paris (1919) care a pus capat Primului Razboi Mondial. Scopul S. n. conform statului era „dezvoltarea colaborarii intre popoare garantarea pacii shi securitatzii internatzionale”. Organele principale ale S. n. au fost: Adunarea Consiliul shi Secretariatul. Statutul S. n. a fost semnat de 44 de state printre care shi Romania. Deshi S.U.A. au fost printre initziatori nau ratificat statutul S. n. Sediul organizatziei a fost la Geneva. In anii 19301931 preshedintele S. n. a fost Nicolae Titulescu. S. n. care shia incetat activitatea in 1940 a fost dizolvata la 18 apr. 1946.

SOCIETATZII Insulele ~ (ILES DE LA SOCIETÉ) v. Insulele Societatzii.