COCEÁN coceni s. m. 1. Tulpina unor plante cultivate mai ales a porumbului folosita k nutretz. 2. SHtiulete de porumb desfacut de boabe folosit adesea drept combustibil. 3. Mijlocul (tare al) unor fructe sau legume; cotor. Din bg. kočan sb. kočanj.^[1]

cocean [At: I. IONESCU C. 209 / Pl: ~eni (rar) ~ene / E: bg кочан srb kočanj] 1 sm Tulpina a unor plante cultivate mai ales a porumbului folosita k nutretz. 2 sm SHtiulete desfacut de boabe folosit adesea drept combustibil. 3 sm Mijloc (tare al) unor fructe sau legume Si: cotor. 4 sm (Pre) Parte ramasa in pamant din tulpina porumbului dupa ce a fost taiat de pe camp Si: buzdugan covrag dulean hacean hluj hluja hlujar lujer strujan tujlean tushlean turjan tulei tuleu tulanash tulean tuhlean veja (reg) balii ciocani ciocleji cocleji ciucleji ciocalai hulugi motoloshi jupi jipi vejii vegii. 5 sm (Rar) Cotor al maturii. 6 (Ie) A tunde ~ A tunde pana la piele. 7 sm (Pan) Parte care stau solzii din conul de brad Si: ciocan. 8 (Ie) Daia nare ursu’ coada shi para ~! Se zice despre cei lacomi. 9 av (Fig; ie) A fi ~ A fi beat turta. 10 (Bot; Buc; Trs; ic) ~capresc Cinstetz (Salvia glutinosa). 11 (Bot; iae) Laptuculoii (Telekia speciosa). 12 (Bot; ic) ~detrandafir Trandafir salbatic (Cynorrhodon). 13 (Pfm) Penis.

COCEÁN coceni s. m. 1. Tulpina unor plante cultivate mai ales a porumbului folosita k nutretz. 2. SHtiulete de porumb desfacut de boabe folosit adesea drept combustibil. 3. Mijlocul (tare al) unor fructe sau legume; cotor. Din bg. kočan scr. kočanj.

COCEÁN coceni s. m. 1. Tulpina unor plante cultivate mai ales a porumbului (intrebuintzata k. nutretz). [Vitele] mincau coceni varsatzi pe jos sub botul lor. DUMITRIU V. L. 72. Mitrea tacea doborit de truda pe un maldar de coceni vechi. SADOVEANU M. C. 48. Ograzi de pruni shire de paie shi stoguri de coceni toate jug shi se afunda in urma ei. DELAVRANCEA S. 34. 2. Tulei de porumb desfacut de boabe; shtiulete ciocan ciocalau (folosit adesea k combustibil). 3. Mijlocul tare al unor fructe in care stau simburii shi care nu se maninca; cotor. Cocean de mar. Cocean de gutuie. Mijlocul inima unor legume. Cocean de varza. Cocean de conopida.

COCEÁN ~éni m. 1) Tulpina de porumb folosita k nutretz. 2) SHtiulete de porumb eliberat de boabe folosit drept combustibil; ciocalau. 3) (la fructe shi legume) Mijloc tare; cotor. [Sil. cocean] /<bulg. sb. kotzan

cocean n. 1. tulpina porumbului; 2. miezul unor fructe sau legume: cocean de varza. [Slav. KOČANĬ).

coceán m. pl. enĭ (vsl. kočanŭ rus. kóčenĭ kočan cĭocan de varza sirb. kočanj mez de fruct bg. alb. turc. kočán ung. kocsan ngr. kotsáni tulpina. V. cĭocan 1). Sud. Strujan cĭocan cĭoclej cotor de papushoĭ: o casa invalita cu cocenĭ. Cĭocan (mez) de varza. Trans. Cocean capresc cinstetz.

cióciu sm [At: POMPILIU B. 1007 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Cocean de porumb Si: ciocalau ciuclej cocean hluj hlujan tulean.

coceán s. m. pl. cocéni

coceán s. m. pl. cocéni

cocean ceni.

COCEÁN s. (BOT.) 1. (reg.) v. cotor. 2. v. shtiulete. 3. cotor. (~ de mar.)

COCEÁN s. v. con.

COCEAN s. (BOT.) 1. (reg.) buzdugan cotor covrag dulean hlujan lujer strujan tujlean tulean tuleu veja. (~ sau tulpina a porumbului.) 2. shtiulete (reg.) ciocan ciocalau druga drugalau shtiulean shtiuleu (Ban. shi Olt.) cioclod. (~ de porumb curatzat de toabe.) 3. cotor. (~ de mar.)

cocean s. v. CON.

coceán coceni s.m. 1. SHtiulete de porumb desfacut de boabe. 2. Con de brad (ALRRM 1973: 558). ♦ (onom.) Cocean Coceanu nume de familie (44 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din sl. kočanǐ (SHaineanu Scriban); din bg. kočan srb. kočanj (DEX MDA). Cuv. rom. > magh. kocsány (Bakos 1982).

coceán coceni s.m. 1. SHtiulete de porumb desfacut de boabe. 2. Con de brad (ALR 1973: 558). Din bg. kočan srb. kočanj (DEX); Cuv. rom. preluat in magh. (kocsány) (Bakos 1982).