CHIVERNISEÁLA chiverniseli s. f. (Pop. shi fam.) Faptul de a (se) chivernisi; (concr.) ceea ce a chivernisit cineva. Chivernisi + suf. eala.

chiverniseála sf [At: URECHE ap. LET. I 104/6 / V: chev~ (inv) chivir~ schiv~ / Pl: ~séli (inv) ~séle / E: chivernisi + eala] (Pfm) 1 Administrare. 2 Pricopsire. 3 Aprovizionare. 4 Avere agonisita. 5 Economisire.

CHIVERNISEÁLA chiverniseli s. f. (Pop. shi fam.) Faptul de a (se) chivernisi; p. ext. (concr.) ceea ce a chivernisit cineva. Chivernisi + suf. eala.

CHIVERNISEÁLA chiverniseli s. f. 1. Actziunea de a chivernisi; administrare (buna); mijloc de trai subzistentza. 2. (Adesea peiorativ) Capatuire procopseala. Eminescu vrea sa infatzisheze... adevaratul caracter al guvernarii de spoliere shi chiverniseala personala a oamenilor politici intratzi in functziuni publice. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 4/8. Pentru el shcoala nu are o chiverniseala nu se gindea la: treci zi treci noapte apropiete leafa. GHICA S. A. 71. Pl. shi: chivernisele (ISPIRESCU U. 86).

CHIVERNISEÁLA ~éli f. pop. 1) Administrare a unei gospodarii. 2) Avere chivernisita de cineva. [Sil. seala] /a chivernisi + suf. ~eala

CHIVERNISEALA s.f. 1. (Mold. TZR Trans. SV) Conducere guvernare administrare. A: Tocmitau boieriile mari in sfat de chiverniseala tzarii shi a pamintului Moldovei. URECHE. Iara a celor intzeleptzi politici chiverniseala iaste k nici in frica fricosului sa cadza nici in norocul norocosului sa ispiteasca. CI 173; cf. NCL II 290; PSEUDOCOSTIN; CANTEMIR HR.: PSEUDOMUSTE. B: Teau luminat Dumnezeu de ai aflat chiverniseala acelor trei pungi. ANTIM; cf. R. POPESCU; MINEIUL (1776). C: Bogatzie multa shi fara chiverniseala. IF 72^r. ♦ (TZR) Organizare aranjament. Cu nici o chivernisala ostashasca nu iaste leasne a lua cetatea. IR 1755 23^v; cf. R. POPESCU. ♦ (Mold.) Judecata chibzuintza. Nu buna socoteala in chivernisala ta pui ce numai ceale ce spre rau marg gindesti. CD 1698 11^v. Intzaleapta chivernisala sa. NCL II 291; cf. CD 1698 21^r; CD 1770 13^r 24^v. 2. (Mold. TZR) Agonisire subsistentza. A: A ara a samana viia a lucra. negutzitorie a face carile toate pentru a omului chiverniseala sint. CD 1698 391. Numai pentru chiverniseala slujascu la frinci. IM 1754 6^v; cf. CD 1698 27^v 44^v; CI 170; CD 1770 32^v 39^r 44^v; H 1771 92^r; BUCOAVNA 1775 61^r. B: Numai pentru chiverniseala slujascu la frinci. IM 1730 10^v. Etimologie: chivernisi + suf. eala. Vezi shi chiverni chivernisi chivernisire chivernisit chivernisitor chivernitor nechivernisit schiverniseala schivernisi. Cf. chivernisire; hotnogie; chiteala chitire chitit² chititura samaluintza samaluire (2) schiverniseala; agonisita (1).

chiverniseala f. 1. (invechit) administratziune: reaua chiverniseala a Domnilor fanariotzi; 2. (ironic) cashtig procopseala: pentru dascalul Chiosea shcoala nu era o chiverniseala GHICA; 3. in special functziune (mai ales sinecura): sa dobandim chiverniseala shi sa strangem stare FIL.

chiverniseála f. pl. elĭ. Actziunea de a saŭ de a te chivernisi. Sinecura. SHi schiv (nord).

chiverniseála (pop. fam.) s. f. g.d. art. chivernisélii; pl. chiverniséli

chiverniseála s. f. g.d. art. chivernisélii; pl. chiverniséli

chiverniseala seli.

CHIVERNISEÁLA s. v. imbogatzire.

CHIVERNISEÁLA s. v. administrare administratzie agoniseala agonisire agonisita carmuire conducere diriguire domnie economie gospodarire guvernare stapanire.

CHIVERNISEALA s. capatuiala capatuire chivernisire imbogatzire inavutzire parvenire pricopsire. (~ cuiva prin mijloace necinstite.)

chiverniseala s. v. ADMINISTRARE. ADMINISTRATZIE. AGONISEALA. AGONISIRE. AGONISITA. CIRMUIRE. CONDUCERE. DIRIGUIRE. DOMNIE. ECONOMIE. GOSPODARIRE. GUVERNARE. STAPINIRE.