CHIMVÁL chimvale s. n. 1. Vechi instrument muzical compus din doua talere de arama care erau lovite unul de altul; cimbal. 2. (Rar) Clopot. Din sl. kimvalŭ.

chimvál sn [At: DOSOFTEI PS. 497 / V: ~mbál / Pl: ~uri / E: vsl кумваль] (Inv; mpl) 1 Vechi instrument muzical compus din doua jumatatzi de glob de arama care se loveau una cu alta Si: cimbal. 2 (Rar; imp) Clopot.

CHIMVÁL chimvale s. n. 1. Vechi instrument muzical compus din doua talere de arama care erau lovite unul de altul cimbal. V. talger. 2. (Rar) Clopot. Din sl. kimvalŭ.

CHIMVÁL chimvale s. n. (Mai ales la pl.) 1. Instrument muzical folosit in vechime compus din doua talere de arama care se loveau unul de altul producind un sunet puternic shi vibrant. 2. (Arhaizant rar) Clopot. Larma de arama a chimvalelor vestea rasaritul soarelui. CAMILAR TEM. 147. Pe cind dadea sunet greu shi prelung din cind in cind chimvalul cel mare monahii ishi purtau icicolo rantiile mohorite. SADOVEANU F. J. 8.

CHIMVÁL chimvale s. n. 1. Instrument muzical folosit in vechime compus din doua talere de arama care se loveau unul de altul. 2. (Arh.) Clopot. Slav (v. sl. kimvalŭ < gr.).

CHIMVÁL ~e n. muz. Vechi instrument de percutzie format din doua talere de arama care se lovesc unul de altul. /<sl. kimvalu

chimvál V. cimbal.

chimbál sn vz chimval

CIMBÁL s. n. v. chimval.

chinvál n. pl. e (vsl. kinvalŭ d. mgr. shi ngr. kinvalon vgr. kýmbalon. V. cimbal shi tzambal). Vechĭ. Talger (instrument muzical). Fals chimval.

chimvál s. n. pl. chimvále

chimvál s. n. pl. chimvále

CHIMVÁL s. (MUZ.) tipsii (pl.).

CHIMVÁL s. v. cimbal taler talger.

CHIMVAL s. (MUZ.) tipsii (pl.).

chimval s. v. CIMBAL. TALER. TALGER.

chinvale (chimvale) instrument de percutzie format din doua discuri metalice putzin bombate la mijoc de unde se prinde un inel de piele pentru a putea fi tzinute in momentul cand se lovesc unul de altul cu intreaga fatza sau numai partzial. Sunt cunoscute din antic. cand au fost intrebuintzate in muzica de cult k shi in muzica razboinica. La romani se numeau cymbal la greci χύμβαλον (sg.) [1 Cor. 13.1] la vechii evrei c. (I Cronici 15.28). Sunetul produs este strident rasunator shi fara o inaltzime (2) bine determinata datorita armonicelor* ce se interfereaza.