CHIMVÁL chimvale s. n. (Mai ales la pl.) 1. Instrument muzical folosit in vechime compus din doua talere de arama care se loveau unul de altul producind un sunet puternic shi vibrant. 2. (Arhaizant rar) Clopot. Larma de arama a chimvalelor vestea rasaritul soarelui. CAMILAR TEM. 147. Pe cind dadea sunet greu shi prelung din cind in cind chimvalul cel mare monahii ishi purtau icicolo rantiile mohorite. SADOVEANU F. J. 8.