chilipir sn [At: BELDIMAN / V: chelep~ ~pur ~iri~ ~per / Pl: ~uri / E: tc kelepir] 1 Lucru cumparat foarte ieftin. 2 Marfa (de ocazie) cu pretz foarte mic. 3 Cashtig intamplator fara munca. 4 Profit neashteptat.

CHILIPÍR chilipiruri s. n. Afacere avantajoasa cishtig neashteptat fara munca. Blestematul de razboi e un chilipir pentru unii shi o pacoste pentru multzi. PAS Z. II 229. Auzind atitea shi atitea unchiashul k sa nu scape chilipirul din mina trecu cu vederea peste orice temere shi banuieli shi dadu fata cu ochii inchishi fara sa cerceteze ce poama era acel Peneshimparat. POPESCU B. III 109. Umbla Bursuflescu sami cumpere razeshia cu o nimica toata... So indulcit cu chilipiruri. ALECSANDRI T. 258. ◊ (Adverbial) Jupini de taraba... Suduiau se tocmeau cumparau chilipir. Vietzi omeneshti le aveai cuo para. BANUSH in POEZ. N. 22. ♦ Lucru cumparat foarte ieftin marfa (de ocazie) luata pe un pretz de nimic. Cite chilipiruri voi mai lua de acum incolo. GORJAN H. II 204.

CHILIPÍR chilipiruri s. n. Afacere avantajoasa cashtig neashteptat (fara munca). ♦ (Concr.) Lucru foarte ieftin marfa luata pe un pretz de nimic. Tc. kelepir.

CHILIPÍR ~uri n. 1) Profit fara prea multa osteneala. 2) Marfa luata cu pretz foarte mic. /<turc. kelepir

chilipir n. 1. marfa de ocaziune cu pretz de nimica lucru cumparat ieftin: s’o indulcit cu chilipiruri de cand a pus mana pe moshie AL.; 2. folos neashteptat cashtig din intamplare: umbla dupa chilipiruri; 3. (ironic) bucatzica buna: o vulpe mirosise a carne... socotia k a dat de vreun chilipir ISP. [Turc. KELEPIR lit. jaf prada (primitiv termen militar sinonim cu «duium» shi«iama»)].

chilipír n. pl. urĭ (turc. kelepir). Fam. Ocaziune pleashca. Marfa de chilipir ĭeftina shi buna. A cumpara de chilipir a cumpara ĭeftin shi bun.

chilipér sn vz chilipir

chilipériu sn vz chilipir

chilipúr sn vz chilipir

chilipír s. n. pl. chilipíruri

chilipír s. n. pl. chilipíruri

CHILIPÍR s. 1. (pop. shi fam.) pleashca pomana (inv.) ghelir locma (fig.) sfaraiala. (Cumparal e un adevarat ~.) 2. v. avantaj.

CHILIPIR s. 1. (pop. shi fam.) pleashca pomana (inv.) ghelir locma (fig.) sfiriiala. (Cumparal e un adevarat ~.) 2. afacere avantaj cishtig folos pricopseala profit (Transilv. shi Maram.) hazna (fam. shi ir.) scofala. (Nu e nici un ~ sa...)

chilipír (chilipíruri) s. n. 1. Lucru ieftin cumparare de marfa la un pretz mic. 2. Pleashca. Mr. chilipure megl. chilipir. Tc. kelepir (Roesler 596; SHeineanu II 111; Meyer 221; Lokotsch 1156; Ronzevalle 147); cf. ngr. ϰελεπίρι sb. ćelepir. Der. chilipirgi vb. (a cauta chilipiruri; a inshela); chilipirgiu s. m. (oportunist) din tc. kelepirci.

curat chilipir expr. foarte ieftin.