optziuni
  • info

17 definitzii pentru chelalai

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CHELALAÍ pers. 3 chelắlaie vb. IV. Intranz. (Despre caini rar despre alte animale) A scoate sunete tanguitoare ascutzite shi repetate; a scheuna. Formatzie onomatopeica.

CHELALAÍ pers. 3 chelắlaie vb. IV. Intranz. (Despre caini rar despre alte animale) A scoate sunete tanguitoare ascutzite shi repetate; a scheuna. Formatzie onomatopeica.

chelalaí vi [At: BIBLIA (1688) 47 / V: schechi~ chiol~ ~lacaí sche~ schi~ schelaluí schilaí schiol~ (reg) cherlaí chie~ / Pzi: ~iés shi ~lắi / E: fo cf (s)cheuna chiloman] 1 (D. ciini sau d. vulpe spc d. copoi sau d. catzei) A scoate sunete plangatoare ascutzite shi dese (de durere sau mai rar de bucurie sau cand gasesc vanat). 2 (Pan; d. copii) A plange continuu Si: a scanci a zmarcai. 3 (If schelalai) A geme.

CHELALAÍ chelắlai vb. IV. Intranz. (Despre ciini sau rar despre alte animale) A scoate urlete plingatoare ascutzite shi dese. V. scheuna. Dar data k lighioanele incep sa chelalaie. GALACTION O. I 49. Aiurit de huiduituri de amenintzarile pushtilor shi de loviturile tinichelii nenorocitul animal fugea facind nishte salturi nebuneshti shi chelalaind intrun chip infernal. CARAGIALE. O. II 77. Dolfa rau chelalaia. TEODORESCU P. P. 515. ◊ Fig. (Rar despre oameni) Copiii tremura se feresc incep sa chelalaie. STANCU D. 156. Variante: schelalaí (LESNEA I. 127 ALECSANDRI P. III 206 SHEZ. VII 66) schilaí (RETEGANUL P. IV 46) schiolalaí (HOGASH M. N. 187) vb. IV.

CHELALAÍ pers. 3 chelắlaie vb. IV. Intranz. (Despre caini sau rar despre alte animale) A scoate urlete plangatoare ascutzite shi dese. [Var.: schelalaí vb. IV] Onomatopee.

A CHELALAÍ ~iéshte intranz. 1) (despre caini) A scoate sunete ascutzite shi tanguitoare; a scheuna. 2) fig. pop. (mai ales despre copii) A plange cu sunete dese. [Sil. lai] /Onomat.

chelalai v. 1. a urla vaitanduse (de caini cand i bate rau cineva); 2. fig. a plange neincetat (de copii). [Onomatopee].

SCHELALAÍ vb. IV v. chelalai.

SCHILAÍ vb. IV v. chelalai.

SCHIOLALAÍ vb. IV v. chelalai.

chelalaĭésc v. intr. (k shi chelacaĭ). Vest. TZip de durere vorbind de cinĭ. SHi schelalaĭesc (Munt. Mold.) chĭolalaĭesc schĭolalaĭesc shi schĭórlaĭ (Mold.) chilalaĭesc schilalaĭesc shi (Olt.) schílaĭ shi ĭésc.

schila(la)ĭésc V. chelalaĭesc.

schĭolai V. chelai.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

chelalaí (a ~) vb. ind. prez. 3 chelắlaie imperf. 3 sg. chelalaiá; conj. prez. 3 sa chelắlaie

chelalaí vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. shi pl. chelalaie imperf. 3 sg. chelalaiá

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CHELALAÍ vb. v. schelalai.

CHELALAI vb. a schelalai a scheuna (reg.) a tzilai. (Ciinele ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chelalaí (aésc ít) vb. A scheuna (despre ciini). Var. schelalai. Creatzie expresiva cf. ngr. ϰελρίζω „a murmura” prov. quila fr. (Marne) quialer cu aceeashi acceptzie. Der. chelalaiala chelalaitura chelalait chilalau s. f. shi n. (scheunat). Cf. schila.

Intrare: chelalai
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chelalai
  • chelalaire
  • chelalait
  • chelalaitu‑
  • chelalaind
  • chelalaindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • chelalaie
 (sa)
  • chelalaie
  • chelalaia
  • chelalai
  • chelalaise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • chelalaie
 (sa)
  • chelalaie
  • chelalaiau
  • chelalaira
  • chelalaisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schelalai
  • schelalaire
  • schelalait
  • schelalaitu‑
  • schelalaind
  • schelalaindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • schelalaie
 (sa)
  • schelalaie
  • schelalaia
  • schelalai
  • schelalaise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • schelalaie
 (sa)
  • schelalaie
  • schelalaiau
  • schelalaira
  • schelalaisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schilai
  • schilaire
  • schilait
  • schilaitu‑
  • schilaind
  • schilaindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • schilaie
 (sa)
  • schilaie
  • schilaia
  • schilai
  • schilaise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • schilaie
 (sa)
  • schilaie
  • schilaiau
  • schilaira
  • schilaisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schiolalai
  • schiolalaire
  • schiolalait
  • schiolalaitu‑
  • schiolalaind
  • schiolalaindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • schiolalaie
 (sa)
  • schiolalaie
  • schiolalaia
  • schiolalai
  • schiolalaise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • schiolalaie
 (sa)
  • schiolalaie
  • schiolalaiau
  • schiolalaira
  • schiolalaisera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

chelalaiverb

  • 1. (Despre caini rar despre alte animale) A scoate sunete tanguitoare ascutzite shi repetate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: schelalai scheuna tzilai
    • format_quote Dar iata k lighioanele incep sa chelalaie. GALACTION O. I 49. DLRLC
    • format_quote Aiurit de huiduituri de amenintzarile pushtilor shi de loviturile tinichelii nenorocitul animal fugea facind nishte salturi nebuneshti shi chelalaind intrun chip infernal. CARAGIALE. O. II 77. DLRLC
    • format_quote Dolfa rau chelalaia. TEODORESCU P. P. 515. DLRLC
    • format_quote figurat rar (Despre oameni) Copiii tremura se feresc incep sa chelalaie. STANCU D. 156. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.