cerní [At: DEX² / Pzi: ~nésc / E: vsl чρъзнити] 1 vt (Pop) A vopsi in negru (in semn de doliu) Si: a innegri. 2 vr A se imbraca in haine negre in semn de doliu. 3 vr Ashi vopsi hainele in negru in semn de doliu. 4 vr A purta doliu. 5 vr A se mahni.

CERNÍ cernesc vb. IV. 1. Tranz. (Popular shi arhaizant) A vopsi in negru a innegri a cani. Intinde fratzeasca ta mina Cernita de hierun uzini Plugarului vajnic ce ara Cu truda batrina tzarina. BENIUC V. 128. 2. (Fig.) Noaptea cade cernind lazaretul. TOMA C. V. 357. ◊ Refl. pas. Pinzele vi sennegreasca Pinzele vi se cerneasca K cerneala de condei. TEODORESCU P. P. 563. (Fig.) Vin turcii! O strigatul acesta a facut... sa se cerneasca lumina soarelui in multe din zilele parintzilor noshtri. GALACTION O. I 276. 2. Refl. A se imbraca in haine negre ashi vopsi in negru hainele in semn de doliu; a purta doliu a fi in doliu. Ma lepad de toatea lumei ma cernesc ma intristez. CONACHI P. 98. Cu straie negre moi cerni De tine moi despartzi. SEVASTOS C. 140. Cind vad o barza neagra zic cai vaduva shi sa cernit dinduse prin Marea Neagra. SHEZ. VIII 53. Zy Tranz. Deo sa mor la primavara Sa ma plingetzi tu shi mama Amindoua sa ma plingetzi SHi sa va cernitzi naframa. GOGA P. 47. Iie alba mioi cerni Daca tu badei porni; Parul mi loi despleti SHi pre tine teoi jeli. JARNÍKBIRSEANU D. 110. 3. Refl. Fig. A se mihni a se intrista. Cind ishi punea in minte scirba ce vor simtzi moshnegii i se cernea shi mai strashnic inima. CONTEMPORANUL VI 103. I sau cernit fatza shi ochii sau turburat. CONACHI P. 50.

CERNÍ cernesc vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A vopsi in negru; a innegri. ♦ A vopsi in negru in semn de doliu. 2. Refl. A se imbraca in haine negre ashi vopsi hainele in negru in semn de doliu; a purta doliu. 3. Refl. Fig. A se mahni a se intrista. Slav (v. sl. črŭniti).

A CERNÍ ~ésc tranz. A face sa devina negru; a innegri. /<sl. tzruniti

A SE CERNÍ ma ~ésc intranz. 1) A se imbraca in haine negre in semn de doliu. 2) fig. A fi cuprins de un sentiment apasator (de tristetze de durere de jale etc.). /<sl. tzruniti

cernì v. 1. a boì negru: ashi cerni barba; 2. a. imbraca in negru (k semn de jale): au cernit casa; 3. fig. a intuneca: intristarea i cerni inima. [Slav. ČRŬNITI].

cernésc v. tr. (vsl. črŭniti). Rar. Inegresc. Imbrac in doliŭ. V. refl. Ma imbrac in haĭne de doliŭ. Fig. Ma intristez: atzĭ cerni inima.

cerní (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cernésc imperf. 3 sg. cerneá; conj. prez. 3 sa cerneásca

cerní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cernésc imperf. 3 sg. cerneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. cerneásca

CERNÍ vb. v. indolia.

CERNÍ vb. v. innegri.

cerni vb. v. INNEGRI.

CERNI vb. a (se) indolia.

A se cerni ≠ a se invoiosha

cerní (cernésc cernít) vb. 1. A innegri a vopsi in negru. 2. A imbraca in doliu. 3. A se calugari. 4. A intrista a amari a supara. Sl. črŭniti „a innegri” de la crŭnŭ „negru” (Miklosich Slaw. Elem. 52; Cihac II 48). Adj. sa pastrat in rom. doar k nume de oi (cerna) de boi (cernea) de ciini (cernei) shi de riuri (Cerna) k shi in mai multe toponime (Cernica Cernautzi). Der. cerneala s. f. (actziunea de a innegri sau de a vopsi in negru; colorant negru in general; doliu; necaz cerneala neagra; cerneala in general; Arg. cafea) din sl. črŭnilo cu suf. modificat dupa rom. eala (Iordan Dift. 82; DAR); cernica s. f. (Arg. carte de joc optar) probabil aluzie la manastirea Cernica deshi nu este clara explicatzia; cernushca s. f. (planta Nigella sativa Nigella arvensis) din rus. černuška (Tiktin); ciorna s. f. (concept bruion) din rus. čornyi „negru; concept bruion” (Cihac II 48); ciornaie s. f. (Mold. animal sfrijit); ciornei s. m. (persoana cu tenul masliniu); ciorni vb. (a face o ciorna); ciornoglav adj. (bolnavicios) din bg. černoglava „cap negru” (Pushcariu JB XVI 222).

cerní cernesc vb. tranz. A vopsi in negru; a innegri: „Sa cerneasca pushtile / K sa duc ragutile” (Biltziu 2006: 112). Din sl. črǔniti „a innegri” de la crǔnǔ „negru” (Miklosich Cihac cf. DER; DLRM MDA).