cerní (cernésc cernít) vb. 1. A innegri a vopsi in negru. 2. A imbraca in doliu. 3. A se calugari. 4. A intrista a amari a supara. Sl. črŭniti „a innegri” de la crŭnŭ „negru” (Miklosich Slaw. Elem. 52; Cihac II 48). Adj. sa pastrat in rom. doar k nume de oi (cerna) de boi (cernea) de ciini (cernei) shi de riuri (Cerna) k shi in mai multe toponime (Cernica Cernautzi). Der. cerneala s. f. (actziunea de a innegri sau de a vopsi in negru; colorant negru in general; doliu; necaz cerneala neagra; cerneala in general; Arg. cafea) din sl. črŭnilo cu suf. modificat dupa rom. eala (Iordan Dift. 82; DAR); cernica s. f. (Arg. carte de joc optar) probabil aluzie la manastirea Cernica deshi nu este clara explicatzia; cernushca s. f. (planta Nigella sativa Nigella arvensis) din rus. černuška (Tiktin); ciorna s. f. (concept bruion) din rus. čornyi „negru; concept bruion” (Cihac II 48); ciornaie s. f. (Mold. animal sfrijit); ciornei s. m. (persoana cu tenul masliniu); ciorni vb. (a face o ciorna); ciornoglav adj. (bolnavicios) din bg. černoglava „cap negru” (Pushcariu JB XVI 222).