Definitzia cu ID-ul 906136:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CERNÍ cernesc vb. IV. 1. Tranz. (Popular shi arhaizant) A vopsi in negru a innegri a cani. Intinde fratzeasca ta mina Cernita de hierun uzini Plugarului vajnic ce ara Cu truda batrina tzarina. BENIUC V. 128. 2. (Fig.) Noaptea cade cernind lazaretul. TOMA C. V. 357. ◊ Refl. pas. Pinzele vi sennegreasca Pinzele vi se cerneasca K cerneala de condei. TEODORESCU P. P. 563. (Fig.) Vin turcii! O strigatul acesta a facut... sa se cerneasca lumina soarelui in multe din zilele parintzilor noshtri. GALACTION O. I 276. 2. Refl. A se imbraca in haine negre ashi vopsi in negru hainele in semn de doliu; a purta doliu a fi in doliu. Ma lepad de toatea lumei ma cernesc ma intristez. CONACHI P. 98. Cu straie negre moi cerni De tine moi despartzi. SEVASTOS C. 140. Cind vad o barza neagra zic cai vaduva shi sa cernit dinduse prin Marea Neagra. SHEZ. VIII 53. Zy Tranz. Deo sa mor la primavara Sa ma plingetzi tu shi mama Amindoua sa ma plingetzi SHi sa va cernitzi naframa. GOGA P. 47. Iie alba mioi cerni Daca tu badei porni; Parul mi loi despleti SHi pre tine teoi jeli. JARNÍKBIRSEANU D. 110. 3. Refl. Fig. A se mihni a se intrista. Cind ishi punea in minte scirba ce vor simtzi moshnegii i se cernea shi mai strashnic inima. CONTEMPORANUL VI 103. I sau cernit fatza shi ochii sau turburat. CONACHI P. 50.