CEÁPA cepe s. f. 1. Planta erbacee legumicola bienala din familia liliaceelor comestibila cu miros puternic specific cu tulpina aeriana dreapta cilindrica shi verde shi cu cea subterana in forma de bulb cu frunze cilindrice shi cu flori albe numeroase dispuse in inflorescentze dese (Allium cepa). ◊ Ceapa de apa = ceapa care se cultiva prin rasad shi se recolteaza in acelashi an in care sa semanat. Ceapa de samantza = arpagic. ♦ Bulbul cepei (1) cu miros specific shi cu contzinut bogat de vitamine folosit in alimentatzie; p. gener. orice bulb al unei plante. ◊ Expr. Nu face (sau nu valoreaza nici cat) o ceapa degerata se spune despre cineva (sau despre ceva) fara nicio valoare. 2. Compus: ceapaciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor una cu flori galbene (Gagea pratensis) alta cu flori albastre (Muscari comosum) iar a treia cu flori albeverzui sau violete (Muscari tenuiflorum). Lat. caepa.

ceápa sf [At: BIBLIA (1688) 101/2 / Pl: cépe / E: ml caepa] 1 Planta erbacee leguminoasa bienala din familia liliaceelor comestibila cu miros specific cu tulpina aeriana dreapta cilindrica verde shi cu cea subterana in forma de bulb cu frunze cilindrice shi cu flori albe numeroase in umbele globulare (Allium cepa) Si: (gmtz) slaninadepost branza sarbeasca. 2 (Prc) Bulb al cepei (1). 3 (Pex) Bulb al altor plante. 4 (Ie) Lapte de ~ Suc al cepei (1) intrebuintzat in medicina populara. 5 (Ie) Nu plateshte (sau nu face rar nu ajunge) nici (cat) o ~ degerata (rar coapta) Nu are nici o valoare. 6 (Pop; ie) A manca o ~ degerata A nu reushi. 7 (Ie) La facut ~ cu apa La facut de ras. 89 (Ie) Cu ochii cat ~pa (sau ~pele) Cu ochii larg deschishi (de mirare). 1011 (Iae) Cu ochii umflatzi (de plans). 12 (Bot; ic) ~deapa Ceapa cultivata prin rasad shi recoltata in anul in care sa semanat (Allium cepa). 13 (Bot; ic) ~blanda Praz (Allium porum). 14 (Bot; ic) ~boboloasha Soi de ceapa (1) nedefinit mai indeaproape. 15 (Bot; ic) ~pacainelui Ceapademare. 16 (Bot; ic) ~caineasca Porumbel. 17 (Bot; ic) ~paciorii Mica planta cu bulb cu flori galbene Si: scanteiutza (Gageapratensis). 18 (Bot; iae) Planta cu bulb cu flori albastre Si: viorea (Muscari comosum).19 (Bot; iae) Zambila (Muscari tenuiflorum). 20 (Bot; iae) Porumbel (Muscari botroydes). 21 (Bot; iae) Balushca (Ornythogallum gussonei). 22 (Bot; iae) Brandushadetoamna (Colchitum autumnale). 23 (Bot; iae) Planta Hyacynthus comosus. 24 (Ie) A mancat ~paciorii A fi nebun. 25 (Bot; ic) ~cioreasca ~lunga Planta bulboasa cu flori alburii Si: cepshoara (Allium fistulosum). 26 (Bot; iae) Turta. 27 (Bot; iae) Zambila (Hyacyntus comosus). 28 (Bot; ic) ~demare Planta bulboasa cu flori alburii ai carei bulbi sunt folositzi k medicament diuretic Si: ~pacainelui (Urginea maritima sau Scilla maritima). 29 (Bot; ic) ~devara Planta ierboasa din familia liliaceelor cu tulpina groasa cilindrica inalta de un metru shi cu frunze pana la mijloc cu doi bulbi principali inconjuratzi de numeroshi bulbioli shi flori rozaceeliliachii in mari umbele (Allium ampeloprosum). 30 (Bot; ic) ~frantzuzeasca Hashma (Allium asvalonicum). 31 (Bot; ic) ~lunguiusha Planta nedefinita mai indeaproape. 32 (Bot; ic) ~marunta ~de samantza Arpagic (Allium schoenoprasum). 33 (Bot; ic) ~rea Sorbestrea (Sanguisorba officinalis). 35 (Fig; inv; irn) Ceas mare demodat.

CEÁPA cepe s. f. 1. Planta erbacee legumicola bienala din familia liliaceelor comestibila cu miros puternic specific cu tulpina aeriana dreapta cilindrica shi verde shi cu cea subterana in forma de bulb cu frunze cilindrice shi cu flori albe numeroase dispuse in inflorescentze dese (Allium cepa). ◊ Ceapa de apa = ceapa care se cultiva prin rasad shi se recolteaza in acelashi an in care sa semanat. Ceapa de samantza = arpagic. ♦ Bulbul cepei (1) cu miros specific shi cu contzinut bogat de vitamine folosit in alimentatzie; p. gener. orice bulb al unei plante. ◊ Expr. Nu face (sau nu valoreaza nici cat) o ceapa degerata se spune despre cineva (sau despre ceva) fara nici o valoare. 2. Compus: ceapaciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor una cu flori galbene (Gagea pratensis) alta cu flori albastre (Muscari comosum) iar a treia cu flori albeverzui sau violete (Muscari tenuiflorum). Lat. caepa.

CEÁPA cepe s. f. 1. Planta erbacee comestibila cu miros puternic specific; are tulpina subterana rotunda shi acoperita cu frunze groase albe; tulpina aeriana e dreapta cilindrica shi verde la fel cu frunzele aeriene verzi care pornesc de la baza ei (Allium cepa). De mincare? O ceapa un usturoi shi o bucata de mamaliga rece. CREANGA P. 6. In toata imprejmuirea un miros greu de oaie de ceapa shi de rachiu. ODOBESCU S. III 18. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) nici (sau cit) o ceapa (degerata) = a nu avea nici o valoare a nu face doua parale. Una fara alta aceste bulendre nu fac nici doua cepe degerate. ISPIRESCU L. 215. Cite trei nu fac o ceapa. GHICA A. 248. ◊ (K termen de comparatzie pentru ochi) Ochii iau ieshit afara din cap cit cepele de mari. CREANGA P. 53. ◊ Ceapa de apa = ceapa care (spre deosebire de arpagic) se recolteaza in acelashi an in care sa semanat ◊ Compus: ceapaciorii = nume dat la trei plante din familia liliaceelor una cu flori galbene (Gagea pratensis) alta cu flori albastre (Muscari comosum) iar a treia cu flori albeverzui sau violete (Muscari tenuiflorum). ◊ Expr. A minca ceapaciorii = a innebuni. 2. Bulb. O ceapa de lalea sa vindut cu pretzul fabulos de zece mii galbeni. NEGRUZZI S. I 97.

CEÁPA cepe s. f. 1. Planta erbacee comestibila cu miros puternic specific cu tulpina aeriana dreapta cilindrica shi verde shi cu cea subterana in forma de bulb (Allium cepa). ◊ Ceapa de apa = ceapa care se recolteaza in acelashi an in care sa semanat. ◊ Expr. A nu face nici cat o ceapa degerata = a nu avea nici o valoare. ◊ Compus: ceapaciorii = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor una cu flori galbene (Gagea pratensis) alta cu flori albastre (Muscari comosum) iar a treia cu flori albeverzui sau violete (Muscari tenuiflorum). 2. Bulb. O ceapa de lalea. Lat. caepa.

CEÁPA cépe f. 1) Planta erbacee legumicola comestibila cu tulpina subterana in forma de bulb la exterior cu frunze lungi tubulare avand flori albe dispuse in inflorescentze dese. ~ verde. 2) Bulbul acestei plante folosit in alimentatzie. ◊ ~ de samantza arpagica. A nu face nici (cat) o ~ degerata a nu valora nimic. ~aciorii planta erbacee perena cu tulpina subterana in forma de bulb cu frunze lanceolate shi flori divers colorate. [G.D. cepei; Sil. ceapa] /<lat. caepa

ceapa f. 1. planta cu radacina bulboasa rotunda shi comestibila; 2. fig. lucru de putzina valoare bagatela: nu plateshte o ceapa degerata; 3. nume de plante ai caror bulbi seamana cu ai cepei: ceapa blanda. Tr. praz; ceapa cioarei Mold. Tr. planta bulboasa cu flori albastre (Muscari comosum). [Lat. CAEPA].

ceápa f. pl. cepe (lat. cêpa ceapa; pv. sebo fr. cive). O planta liliacee bulboasa culinara cu frunze cilindrice shi goale pin auntru (allium cepa). Fam. Iron. Ceasornic de moda veche saŭ prost de buzunar: cit e ceapa maĭ? A nu plati nicĭ o ceapa degerata a nu valora nimica. Ceapa cĭoriĭ numele maĭ multor plante liliacee precum: balushca porumbeiĭ scinteĭutza sh. a.

coája de ceápa sint. s. (lb. arg.) Bluza ushoara din material plastic (tip windjack; jacheta etc.) ◊ „[Bluze] numite coji de ceapa (!) cu inscriptzii celebre internatzionale.” R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din coaja + de + ceapa)

foáie de ceápa sint. s. (lb. arg.) Bluze subtziri (tip windjack) din materiale plastice la moda la tinerii din anii ’70’80 ◊ „Mihnea vrea sashi cumpere o foaie de ceapa.” (din foaie + de + ceapa)

ceápa s. f. g.d. art. cépei; pl. cépe

ceápa s. f. g.d. art. cépei; pl. cépe

ceapa pl. cepe

ceapa cepe.

CEÁPA s. (BOT.) 1. ceapa de samantza = arpagic (Olt. shi Munt.) orceag (Transilv.) parpangica (prin Ban.) puiac (prin nordvestul Olt.) puitz. 2. v. bulb. 3. ceapaciorii = a) (Allium vineale) (reg.) pur; b) (Muscari comosum) (reg.) zambila floareaviorelei; c) (Gagea pratensis) (reg.) scanteiutza; ceapacioreasca (Allium fistulosum) = (reg.) cepshoare (pl.) ceapalunga; ceapademare (Scilla maritima) = (reg.) ceapacainelui.

CEÁPA s. v. iris stanjen stanjenel.

CEAPA s. (BOT.) 1. ceapa de samintza = arpagic (Olt. shi Munt.) orceag (Transilv.) parpangik (prin Ban.) puiac (prin nordvestul Olt.) puitz. 2. bulb. (~ a unor plante.) 3. ceapaciorii = a) (Allium vineale) (reg.) pur; b) (Muscari comosum) (reg.) zambila floareaviorelei; c) (Gagea pratensis) (reg.) scinteiutza; ceapacioreasca (Allium fistulosum) = (reg.) cepshoare (pl.) ceapalunga; ceapademare (Scilla maritima) = (reg.) ceapaciinelui.

ceapa s. v. IRIS. STINJEN. STINJENEL.

ceápa (cépe) s. f. 1. Planta leguminoasa comestibila. 2. Bulb de planta. 3. (Arg.) Ceas de buzunar. Mr. tzeapa megl. tzępa. Lat. caepa (Pushcariu 327; CandreaDens. 297; REW 1817; DAR); cf. alb. kjepë (Meyer 223; Phillippide II 636) friul. tševe prov. sebo fr. cive cat. ceba sp. cebolla). Der. cepar s. m. (vinzator de ceapa) care Pushcariu 334; CandreaDens. 298 shi REW 1818 il considera reprezentant al lat. caeparius dar care pare mai curind der. intern; cepar s. n. (placinta cu ceapa); cepesc adj. (k ceapa; se spune despre o varietate de mere); ceparie s. f. (loc semanat cu ceapa).

ALLIUM L. ceapa ornamentala fam. Liliaceae. Gen originar din Europa nordul Africii Asia shi America de N peste 280 specii inalte pina la 150 m erbacee cu bulbi. Frunze de la nivelul solului plante cilindrice mai tirziu in interior goale. Petziolul rotund tubular. Flori (foliolele perigonului 6 libere mici inguste 6 stamine mai lungi decit stigmatul shi stilul albe roz galbene shi albastre) dispuse in umbele compacte la capatul unei tulpini fara frunze.

Allium aflatunense Rgl. Specie ce infloreshte primavara. Flori stelate mari roshiipurpurii in inflorescentze globulare. Frunze liniaringuste netede. Planta bulboasa bienala. Se foloseshte pentru borduri insorite printre arbushti sau k floare taiata.

Allium albopilosum Wright. Specie ce infloreshte vara. Flori movliliachii cu luciu metalic reunite cca 80 intro inflorescentza globuloasa cu diametrul pina la 15 cm. Frunze de la liniare pina la lanceolate lungi pina la 050 m shi late de cca 35 cm glauce pe partea inferioara cu peri albi.

Allium atropurpureum Waldst. et Kit. Specie care infloreshte primavara tirziu. Flori roshiiinchis. Frunze liniare cu diametrul pina la 3 cm mai scurte decit tulpina. Tulpina inalta pina la 40 cm fistuloasa.

Allium caeruleum Pali. (syn. A. azureum Ledeb.; A. coerulescens Don.). Specie care infloreshte primavaravara. Flori albastredeschis pedunculate in umbela compacta. Planta inalta pina la 60 cm. Frunze radicale triunghiulare inguste lungi pina la 25 cm.

Allium cyaneum Regel. Specie care infloreshte in iun.aug. Flori albastre pina la 18 intro inflorescentza globuloasa. Frunze pina la 4 ingustliniare.

Allium flavum L.Specie care infloreshte vara. Flori (toate filamentele staminelor sint la fel de subtziri) galbenestralucitor in inflorescentze globuloase rasfirate. Frunze inguste 8 mm latzime.

Allium giganteum Regel. Specie ce infloreshte vara. Flori mari (8 cm diametrul) roz roshiililiachii cu striatziuni roshii pe mijloc in ciorchine densmarerotund. Frunze plane latovate lungi de cca 12 cm. Rezista iarna.

Allium karataviense Regel. Specie ce infloreshte primavara. Flori dispuse intro inflorescentza globuloasa densa mare cca 10 cm diametru cu un colorit de la roz la bej sau roshuliliachiu cu striatziuni roshii la mijloc. Frunze latovate pina la 12 cm latzime bleu cenushii catifelate. Planta pina la 20 cm inaltzime merge bine shi la ghivece pentru interioare. Pozitzii insorite (Pl. 4 fig. 24).

Allium moly L. Specie care infloreshte primavaravara. Flori galbeneauriistralucitoare in forma de stea pedunculate dispuse pina la 40 in umbela terminal pe o tulpina inalta pina la 040 m. Frunze latlanceolate griverzialbastrui. Bulb cu tunicele albicioase globulos.

Allium narcissiflorum Vili. (syn. A. grandiflorum Chaix A. pedemontanum Willd. A. nigrum All.). Specie care infloreshte primavaravara. Flori violete roshiipurpur rozmov sau rozinchis campanulate pendente dispuse pina la 10 in racem lax terminal pe o tulpina subtzire aproape rotunda inalta pina la 30 cm. Frunze 56 la baza carnoase ingustliniare lungi pina la 25 cm griverzi. Folosita mult k planta la ghiveci pentru decorarea interioarelor.

Allium neapolitanum Cyr. Specie care infloreshte im mart.mai. Flori cu pedunculi albe; cu staminele maroinchis grupate pina la 30 in umbela dispusa terminal pe o tulpina inalta pina la 32 cm triunghiulara. Frunze latliniare gri (Pl. 5 fig. 25).

Allium oreophilum C.A. Mey. (syn. A. ostrowskianum Regel). Specie care infloreshte vara devreme. Flori stelate purpurroz pe mijlocul foliolei cu o linie mai inchisa. Frunze citeva liniare. Planta inalta pina la 15 cm.

Allium pulchellum Don (syn. A. montanum Rchb.). Specie care infloreshte vara. Flori roshiiviolete mici cu stamine exerte. Frunze ingustliniare. Planta inalta pina la 060 m.

Allium schoenoprasum L. Specie care infloreshte vara. Flori (perigon cu foliole lanceolate) roshiipurpurii in umbele sferice. Frunze verri liniarcilindrice fistuloase subtziate spre virf foarte puternic parfumate mult folosite in salate supe etc. Planta inalta pina la 32 cm poarta in virf o singura inflorescentza.

Allium triquetrum L. Specie ce infloreshte primavara devreme. Flori albe sau cenushii inguste tubulare pe tulpini subtziri unghiulate inalte pina la 32 cm; miros puternic. Frunze ingustliniare.

Allium ursinum L. Specie ce infloreshte pe la mijlocul primaverii. Flori albe in forma de stea cu pedunculi lungi in umbele. Frunze radicale (2) cu petzioli lungi ovatlanceolate plane. Planta inalta pina la 042 m.

GAGEA Salisb. GAGEA CEAPA CIORII fam. Lliaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene in stepele din regiunile continentale ale Asiei cca 52 specii erbacee vivace mici cu bulbi. Frunze bazale liniare intregi des cu nervuri paralele. Flori hermafrodite rar unisexuate (6 stamine stigmat cu 3 lobi slab conturatzi) cu perigonul alcatuit din 6 foliole in partea interioara galbene in cea exterioara verzi in umbele pedunculate. Fruct capsula cu samintza rotunda.

URGINEA Steinh. CEAPA DE MARE fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Africii India cca 48 speciei plante cu bulbi. Flori albicioase sau galbenepal (periant cu 6 petale. egale eliptice acuminate patente libere 6 stamine filiforme un stil scurt) in ciorchine lung terminal. Bractee mici. Frunze radicale libere foarte inguste sau latliniare. Fruct capsula cu numeroase semintze.

ceapa cepe s. f. (intl.) ceas de mana.

a beli ochii cat cepele expr. (vulg.) a face ochii mari de mirare.

a nu face nici cat o ceapa degerata expr. a nu valora nimic a nu avea nici o valoare.

ceapa roshie expr. (intl. inv.) ceas de buzunar.

foaie de ceapa expr. 1. material foarte subtzire folosit la confectzionarea scurtelor de vant. 2. scurta confectzionata din acest material.