8 definitzii pentru cat (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CAT A conj. prep. adv. (IV) catzi te pron. (V) caturi s. n. I. Conj. 1. (Introduce propozitzii temporale) In timpul in care... atata timp pana cand... Se poarta frumos cu mine cat shtie cai sunt de folos. ◊ Expr. (Reg.) Cat ce... = indata ce... Cat ai bate din (sau in) palme sau cat teai shterge (sau freca) la ochi cat ai scapara din(trun) amnar = foarte repede intro clipa imediat. Numai cat = doar. 2. (Introduce propozitzii modale sau atributive) In masura in gradul in care... Venea cat putea mai repede. ◊ Expr. (Adesea in corelatzie cu „atat”) Cu cat = pe masura ce... Pe (sau dupa) cat = dupa cum... precum in masura in care... Cat se poate (de...) sau (eliptic) cat de... sau cat mai... = foarte. A striga (sau a tzipa etc.) cat il ia (sau tzine) gura = a striga cat poate de tare. 3. (Inv. shi pop.; introduce propozitzii consecutive) Incat de k. Gemea cat itzi era mai mare mila. 4. (Introduce propozitzii concesive) Deshi cu toate k oricat. Cat era de retzinut tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propozitzii completive directe) Am platit cat nu face. 6. (Introduce propozitzii adversative) Ci mai ales. Nu era atat de stramt cat incomod. 7. (In corelatzie cu sine insushi; introduce propozitzii copulative eliptice) Cand... cand... shi... shi... II. Prep. (Folosit in comparatzii) K precum asemenea cu... Copacul era inalt cat casa. ◊ Expr. Cat despre... (sau pentru...) = in ce priveshte... cu privire la... relativ la... III. Adv. 1. (In propozitzii independente exclamative sau interogative) In ce masura in ce grad; in ce durata (mare) de timp. Cat de bine a cantat! Cat lam ashteptat! 2. (Corelativ in expr.) Atat... cat... = in acelashi grad numar in aceeashi masura etc. k shi... Atat... cat shi... = shi... shi; nu numai... ci (shi)... Cu cat... cu atat... = pe masura ce... tot mai mult... 3. (In expr.) Cat colo = departe. Cat de colo = de departe de la mare distantza; imediat de la prima vedere; in mod clar. (Pop.) Cat colea = aproape. Cat de cat = macar putzin de tot; (in constructzii negative) deloc. Cat (e) lumea (shi pamantul) = totdeauna; (in constructzii negative) niciodata. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce pretz? In ce numar? in ce cantitate? ce durata de timp? cat costa? ◊ Expr. Cat e ceasul? = ce ora este (acum)? In cate (ale lunii) e (azi)? = la ce data calendaristica ne aflam (azi)? Pe cat te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce toate care; (la pl.) cei care. Cat a fost sa terminat. Catzi au venit. Cata vreme a trecut! ◊ Expr. Cata frunza cata iarba sau cata frunza shi iarba se spune despre o cantitate foarte mare despre o multzime nenumarata. Caten luna shin soare sau caten luna shin stele cate shi mai cate = de toate de tot soiul tot felul de lucruri tot ce se poate inchipui. Cata mai = mare coshcogea. V. S. n. (Mat.) Numar rezultat dintro impartzire rezultatul unei impartziri; raport care exista intre doua numere sau doua marimi. Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus shi cata).
CAT A conj. prep. adv. (IV) catzi te pron. (V) caturi s. n. I. Conj. 1. (Introduce propozitzii temporale) In timpul in care... atata timp pana cand... Se poarta frumos cu mine cat shtie cai sunt de folos. ◊ Expr. (Reg.) Cat ce... = indata ce... Cat ai bate din (sau in) palme sau cat teai shterge (sau freca) la ochi cat ai scapara din(trun) amnar = foarte repede intro clipa imediat. Numai cat = doar. 2. (Introduce propozitzii modale sau atributive) In masura in gradul in care... Venea cat putea mai repede. ◊ Expr. (Adesea in corelatzie cu „atat”) Cu cat = pe masura ce... Pe (sau dupa) cat = dupa cum... precum in masura in care... Cat se poate (de...) sau (eliptic) cat de... sau cat mai... = foarte. A striga (sau a tzipa etc.) cat il ia (sau tzine) gura = a striga cat poate de tare. 3. (Inv. shi pop.; introduce propozitzii consecutive) Incat de k. Gemea cat itzi era mai mare mila. 4. (Introduce propozitzii concesive) Deshi cu toate k oricat. Cat era de retzinut tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propozitzii completive directe) Am platit cat nu face. 6. (Introduce propozitzii adversative) Ci mai ales. Nu era atat de stramt cat incomod. 7. (In corelatzie cu sine insushi; introduce propozitzii copulative eliptice) Cand... cand... shi... shi... II. Prep. (Folosit in comparatzii) K precum asemenea cu... Copacul era inalt cat casa. ◊ Expr. Cat despre... (sau pentru...) = in ce priveshte... cu privire la... relativ la... III. Adv. 1. (In propozitzii independente exclamative sau interogative) In ce masura in ce grad; in ce durata (mare) de timp. Cat de bine a cantat! Cat lam ashteptat! 2. (Corelativ in expr.) Atat... cat... = in acelashi grad numar in aceeashi masura etc. k shi... Atat... cat shi... = shi... shi; nu numai... ci (shi)... Cu cat... cu atat... = pe masura ce... tot mai mult... 3. (In expr.) Cat colo = departe. Cat de colo = de departe de la mare distantza; imediat de la prima vedere; in mod clar. (Pop.) Cat colea = aproape. Cat de cat = macar putzin de tot; (in constructzii negative) deloc. Cat (e) lumea (shi pamantul) = totdeauna; (in constructzii negative) niciodata. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce pretz? In ce numar? in ce cantitate? ce durata de timp? cat costa? ◊ Expr. Cat e ceasul? = ce ora este (acum)? In cate (ale lunii) e (azi)? = la ce data calendaristica ne aflam (azi)? Pe cat te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce toate care; (la pl.) cei care. Cat a fost sa terminat. Catzi au venit. Cata vreme a trecut! ◊ Expr. Cata frunza cata iarba sau cata frunza shi iarba se spune despre o cantitate foarte mare despre o multzime nenumarata. Caten luna shin soare sau caten luna shin stele cate shi mai cate = de toate de tot soiul tot felul de lucruri tot ce se poate inchipui. Cata mai = mare coshcogea. V. S. n. (Mat.) Numar rezultat dintro impartzire rezultatul unei impartziri; raport care exista intre doua numere sau doua marimi. Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus shi cata).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
cat ~a [At: COD. VOR. 123/10 / V: (inv) cat cata / Pl: catzi ~e (5556) ~uri / E: ml quotus cata] 1 c In timpul in care... 2 c Atata timp... 3 c Pana cand... 4 c (Reg; ilc) ~ ce indata ce. 5 c (Ie) ~ ai bate din (sau in) palme sau ~ teai shterge (sau freca) la ochi ~ ai clipi din ochi (inv) ~ clipeala ochiului ~ ai scapara din(trun) amnar ~ ai zice pis ~ cioara in par ~ trece cioara peste gard ~ ai potcovi puricele Foarte repede. 6 c (Ial) Imediat. 7 c (Reg; ilc) Numai ~ Doar. 8 c (Ial) In masura in care. 9 c (Adesea in corelatzie cu „atat”; ie) Cu ~ Pe masura ce. 10 c (Adesea in corelatzie cu „atat”; ie) Pe (sau dupa) ~ Dupa cum. 11 c (Iae) Precum. 12 c (Iae) In masura in care. 13 c (Ie) ~ se poate de sau ~ de sau ~ mai Foarte. 14 c (Ie) A tzipa (sau a striga) ~ il tzine gura A striga cat se poate mai tare. 15 c (Ivp) Incat. 16 c Deshi. 17 c Oricat. 18 c Introduce propozitzii completive directe Am platit cat nu face. 19 c Ci. 20 c Mai ales. 21 c (In corelatzie cu sine insushi) Cand... cand... 22 c (In corelatzie cu sine insushi) SHi... shi... 23 pp Precum. 24 pp (Ilpp) ~ despre (sau pentru) In ce priveshte. 25 av In ce masura. 26 av In ce durata de timp. 27 av (Corelativ; ie) Atat ~ in acelashi grad in aceeashi masura k shi... 28 av (Corelativ; ie) Atat... ~ shi... 29 av (Iae) Nu numai... ci shi... 30 av (Corelativ; ie) Cu ~... cu atat Pe masura ce... tot mai mult. 31 av (Ie) ~ colo Departe. 32 av (Ie) ~ de colo De departe. 33 av (Iae) In mod clar. 34 av (Pop; ie) ~ colea Aproape. 35 av (Ie) ~ de ~ Macar. 36 av (Iae) Putzin de tot. 37 av(Icn; iae) Deloc. 38 av (Ie) ~ (e) lumea (shi pamantul) Totdeauna. 39 av (Icn; iae) Niciodata. 40 pi (Cu) ce pretz? 41 pi In ce numar? 42 pi In ce cantitate? 43 pi Ce durata de timp? 44 pi (Ie) ~ e ceasul? Ce ora este (acum)? 45 pi (Ie) In ~e (ale lunii) suntem azi? La ce data calendaristica ne aflam (azi)? 46 pi (Ie) Pe ~ te prinzi? Pe ce pui pariu? 4748 pnh anh Tot ce toate care (lpl) cei care. 49 anh (Ie) ~a frunza ~a iarba sau ~a frunza shi iarba Intro cantitate foarte mare. 50 anh (Iae) O multzime nenumarata. 51 pnh (Ie) ~ en luna shin soare (sau shin stele) ori ~e shi mai cate Tot felul de lucruri. 52 anh (Iae) Tot ce se poate inchipui. 53 pnh (Ie) ~a mai (Foarte) mare. 54 anh (Inv; ie) Catzi... totzi... cat... toate... Nenumarate shi felurite. 55 sn (Mat) Numar rezultat dintro impartzire. 56 sn (Mat) Raport care exista intre doua numere sau doua marimi.[1] corectata
- pi → pi — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CAT4 ~uri n. mat. Numar care rezulta dintro impartzire. /<lat. quantus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CIT 4 cituri s. n. Numarul rezultat dintro impartzire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) cit n. pl. urĭ (d. cit 2). Aritm. Rezultatu impartziriĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cat4 s. n. pl. caturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cat s. n. pl. caturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cit (cita; pl. citzi cite) adj. 1. In ce masura in ce grad in ce durata de timp (adj. shi adv. inter.) Cit se poate. Nu shtiu cit cine shtie cit. Pe cit. 2. K precum (serveshte drept corelatzie in comparatziile de egalitate in care se ia in consideratzie aspectul cantitativ): maminca cit shapte shi bea cit opt (Alecsandri). Cit negru sub unghie. Cita frunza shi iarba. Cit colo. Cit colea. Cit de colo. Cit pe ce. Nici cit. 3. In compararea retorica a doi termeni identici indica ideea de „o vreme un rastimp”: sau luptat cit sau luptat (I. Teodoreanu). 4. In comparatziile al caror prim termen lipseshte indica ideea de „cit mai mult posibil”: merinde cit a putut duce calul (Ispirescu); piinea cit de proaspata vinul cit de vechi shi nevasta cit de tinara (Alecsandri). 5. In timpul in care atita timp pina cind (indica limita duratei vb. care urmeaza): cit nom avea drumuri de fier tot deacestea o sa patzim (Alecsandri). 6. Oricit de: marea citui de lata (Dosoftei). 7. Enorm: cita caciula (Creanga) (rar cu aceasta folosire se prefera der. citamai). 8. In corelatzie cu atit indica o echivalentza sau egalitate de cantitatzi: citzi fragari pe la Arad atitea ganduri ma bat (Popular Trans.). Cu cit... cu atit. Cit... cit. Cit de cit. Numai cit. Cit pentru cit despre. 9. Astfel incit: multzi au cazut cit abia au scapat (Ludescu). 10. De cind: cit ieshea omul din straja Bucureshtilor (Ghica). Cit ce. 11. (Refl.) In ce numar? In ce cantitate? cu citzi teai sarutat? (Popular Trans.). Cite toate. Cite shi mai cite. 12. Cu forma art. al citelea (f. a cita) introduce intrebarile la care se ashteapta k raspuns un numeral ordinal. 13. (S. n.) Numarul rezultat dintro impartzire. Mr. cit megl. cǫt istr. cat. Lat. quantus contaminat cu lat. quotus (Procopovici Dacor. I 173; cf. Pushcariu 378; CandreaDens. 361; DAR); cf. it. port. quanto prov. v. fr. quant sp. quant. Rezultatul normal al lui quantus ar fi *cint; insa numai Procopovici sa gindit la posibilitatea de a explica rom. prin confuzia cu quot. DAR explica forma art. citelea prin quotuslibet care nu este posibila fonetic. Der. citime citatzime s. f. (cantitate). Comp. citamai (var. citamai) adv. (enorm foarte mare); citushi adv. (inv. nu conteaza cit pastrat in expresia citushi de putzin); citva adj. (la sing. cu functzie adv. un timp o vreme; la pl. cu functzie adj. unii citziva); decit conj. (corelatzie a comparatziilor de inegalitate; mai mult k; numai k dar); incit conj. (atit de mult k); intrucit conj. (deoarece avind in vedere k); oarecit (var. oarecitva) adv. (intrun fel); oricit (var. vericit) adj. (in orice cantitate).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cat, caturisubstantiv neutru
- 1. Numar rezultat dintro impartzire rezultatul unei impartziri; raport care exista intre doua numere sau doua marimi. DEX '09 DLRLC
etimologie:
- quantus (contaminat cu limba latina quotus shi cata). DEX '09