10 definitzii pentru carutz
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CARÚTZ carutzuri s. n. 1. Diminutiv al lui car; carucean. 2. Carucior (2). 3. Carucior (1). 4. Parte mobila a unor mashini care se mishca pe rotitze sau luneca pe glisiere indeplinind diferite functzii. Car + suf. utz.
CARÚTZ carutzuri s. n. 1. Diminutiv al lui car; carucean. 2. Carucior (2). 3. Carucior (1). 4. Parte mobila a unor mashini care se mishca pe rotitze sau luneca pe glisiere indeplinind diferite functzii. Car + suf. utz.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
carútz sn [At: LB / Pl: ~uri / E: car + utz] 12 (SHhp) Car (mic) Si: carucior (12). 34 Carucior (34). 5 (Teh) Parte mobila a unor mashini care se mishca pe rotitze sau luneca pe glisiere indeplinind diferite functzii. 6 (Pop) Roaba. 7 (Reg) Parte a joagarului nedefinita mai indeaproape Si: car carutza (12). 8 (Ast) Ursa mica.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CARÚTZ carutzuri s. n. 1. Diminutiv al lui car. 2. Carutza. Unde mi se nomoli otzopina de cal de nu mai putea nici picioarele sa shi le mishte necum sa mai tirasca shi carutzul. ISPIRESCU L. 373. Tremura pe pietre carutzul hirbuit. NEGRUZZI S. II 206. 3. Carutza mica trasa sau impinsa cu mina care serveshte la transportul poverilor mici. 4. Carucior de copii. 5. Parte mobila a unor mashini care se mishca pe rotitze sau luneca pe glisiere indeplinind diferite functziuni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CARÚTZ carutzuri s. n. 1. Diminutiv al lui car. 2. Carutza mica (trasa sau impinsa cu mana) care serveshte la transportul poverilor ushoare. 3. Carucior (1). 4. Parte mobila a unor mashini care se mishca pe rotitze sau luneca pe glisiere indeplinind diferite functzii. Din car + suf. utz.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CARÚTZ ~uri n. (diminutiv de la car) 1) Carucior impins cu mana folosit pentru poveri ushoare. 2) Carucior de copii. 3) Partea mobila a unor mashini care luneca sau se mishca pe rotitze. /car + suf. ~utz
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
carútz n. pl. urĭ (d. carutza). Carutza mica de tras saŭ de impins cu mina (k cele de copiĭ). Contzinutu unuĭ carutz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
carútz s. n. pl. carútzuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
carútz s. n. pl. carútzuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CARÚTZ s. v. carucior.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CARUTZ s. carucior landou trasurica (rar) carucean. (~ pentru copiii mici.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carutz, carutzurisubstantiv neutru
-
- Unde mi se nomoli otzopina de cal de nu mai putea nici picioarele sa shi le mishte necum sa mai tirasca shi carutzul. ISPIRESCU L. 373. DLRLC
- Tremura pe pietre carutzul hirbuit. NEGRUZZI S. II 206. DLRLC
-
- 4. Parte mobila a unor mashini care se mishca pe rotitze sau luneca pe glisiere indeplinind diferite functzii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Car + sufix utz. DEX '98 DEX '09