7 definitzii pentru cantarire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CANTARÍRE cantariri s. f. Actziunea de a cantari; cantareala. V. cantari.
CANTARÍRE cantariri s. f. Actziunea de a cantari; cantareala. V. cantari.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
cantarire sf [At: PONI F. 36 / Pl: ~ri / E: cantari] 1 Determinare a greutatzii unui corp Si: cantareala (1) cantarit1 (1). 2 Apreciere. 3 Chibzuire. 4 Faptul de a avea anumita greutate Si: cantarit1 (4). 5 Valorare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CINTARÍRE s. f. Actziunea de a cintari. Basculele servesc la cintarirea greutatzilor mai mari de 25 de kilograme.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cantaríre s. f. g.d. art. cantarírii; pl. cantaríri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cantaríre s. f. g.d. art. cantarírii; pl. cantaríri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CANTARÍRE s. 1. (rar) masurare. (~ unei marfi.) 2. v. cantar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CINTARIRE s. 1. (rar) masurare. (~ unei marfi.) 2. cintar cintarit (pop.) cintareala. (La inshelat la ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cantarire, cantaririsubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a cantari. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cantar cantareala cantarit masurare
- Basculele servesc la cantarirea greutatzilor mai mari de 25 de kilograme. DLRLC
-
etimologie:
- cantari DEX '98 DEX '09