calúsh sn [At: DOSOFTEI V. S. 115 / 2 / V: sc~ / Pl: ~e ~uri / E: cal + ush] 1 Betzishor cu care se prind sau se leaga doua obiecte unul de altul. 2 Parte a plugului care este fixat grindeiul legat de un ganj de nuia numit potang. 3 (La razboiul de tzesut) Scripete al itzelor Si: calushel (8). 4 Obiect care se sprijina pushca cand se ocheshte. 5 SHevalet. 6 Botnitza cu cuie care se pune vitzeilor shi iezilor pentru ai intzarca. 7 Bucata de lemn sau de metal care se pune intre dintzii dinainte ai unui animal pentru al fortza sa tzina gura deschisa. 8 Mototol de carcare se introduce in gura unei persoane pentru a o impiedica sa strige. 9 (Ie) A pune (cuiva) ~ul in gura A impiedica pe cineva sa vorbeasca. 10 Mica piesa de lemn cu o forma speciala care se sprijina coardele intinse ale unui instrument muzical Si: scaun scaunash. 11 Parte a morii nedefinita mai indeaproape Cf cal (27) calushel (10). 12 (Reg) Bushtean taiat in scanduri din care numai o parte mica dintrun capat ramane netaiata Si: (reg) boc. 13 Strutzishor (buchetzel) de mai multe alune Si: calushel (9). 14 (Reg; Mor) Piesa cu care se intzepeneshte cuiul de fier (care se vede sub veaca) care trece prin piatra inferioara in cavitatea celei superioare shi cu care se tzine piatra suspendata. 15 Betzishor care face parte din mecanismul de declanshare al capcanelor de lemn. 16 Utilaj de foraj pentru rotirea prajinilor folosit in forajul prin percutzie sau prin cel manual. 17 (Inv) Scaun al vizitiului la o caleashca la o trasura etc. 18 (De obicei articulat) Dans popular cu figuri variate jucat (in preajma Rusaliilor) de un grup de flacai Si: calushar (1) calushel (13). 19 (De obicei articulat) Melodie dupa care se executa dansul calush (18) Si: calushar (2) calushel (14). 20 Melodie impreuna cu dansul Si: calushar (3) calushel (15). 21 (Csc) Totalitate a calusharilor (4). 22 (Ie) A lua pe cineva din ~ A poci. 23 SHchioapa (masura de lungime). 24 (Ent) Libelula.

CALÚSH calushuri s. n. 1. Bucata de lemn de metal sau mototol de cirpa care se pune intre dintzii dinainte spre a tzine fortzat gura deschisa (la oameni spre ai impiedica sa vorbeasca la animale mai ales cind li se face o operatzie). Desprinse tot de la chimir un calush il viri Gioienei in gura. HOGASH DR. II 99. Acoperit cun val negru din cap pinan picioare astupat la gura cun calush de fier... va fi rushinat shi taiat pentru vinovatziile sale de inalta vinzare shi gind de ucidere. NEGRUZZI S. III Pune in gura calului un batz... numit calush. SHEZ.III 202. ◊ Expr. A pune (cuiva) calushul in gura = a astupa gura a taia vorba cuiva. 2. Bucatzica de lemn de o forma speciala care se sprijina coardele intinse ale unui instrument muzical; scaun scaunash. Ei lau gasit petrecind cu cintecul dulce din lirai Cea cu calushul deargint shi cu mindre podoabe. MURNU I. 178. Doua coarde i plesnira una dupe alta shi calushul i cazu din nou trosnind sinistru pe trupul uscat al viorii. DELAVRANCEA T. 50. 3. Suport de lemn care pictorul ishi ashaza tabloul cind lucreaza; shevalet. Pe calushul din fatza. ferestrei... sta o alta pinza neinceputa. VLAHUTZA la TDRG. 4. (Regional) Jocul calusharilor. Din ce vor cishtiga calusharii o treime va merge la boier dijma la calush. STANCU D. 512.

CALÚSH calushuri s. n. 1. Bucata de lemn sau de metal care se pune intre dintzii dinainte ai unui animal spre al fortza sa tzina gura deschisa; mototol de carcare se introduce in gura unei persoane pentru a o impiedica sa strige. ◊ Expr. A pune (cuiva) calushul in gura = a impiedica (pe cineva) sa vorbeasca. 2. Betzishor care face parte din mecanismul de declanshare al capcanelor de lemn. 3. Bucatzica de lemn de forma speciala care se sprijina coardele intinse ale unui instrument muzical; scaun. 4. Suport de lemn care pictorul ishi ashaza tabloul cand lucreaza; shevalet. 5. Calushar (1). Din cal + suf. ush.

CALÚSH ~uri n. 1) Bucata de lemn care se pune intre dintzii unui animal pentru al fortza sa tzina gura deschisa. 2) Bucata de carpa facuta botz care se introduce in gura unei persoane k sa nu strige. ◊ A pune (cuiva) ~ in gura a impiedica pe cineva sa vorbeasca. 3) Placutza de lemn care serveshte k suport pentru coarde la instrumentele muzicale cu arcush; scaun. 4) Suport de lemn care pictorul fixeaza panza cand picteaza; shevalet. 5) v. CALUSHAR. /cal + suf. ~ush

calush m. 1. cal mic; 2. partea fraului ce se pune in gura calului; 3. bucatzica de lemn sau de fier ce se pune cu d’a sila in gura cuiva spre al opri sa strige sau sa mushte; 4. bucatzica de lemn crapat la un capataiu de prins camashile (pe funii); 5. bushtean taiat in scanduri (Oltenia); un calush de scandur; 6. scaunash de vioara; 7. suport cu picioare care pictorii ishi asheaza cadrul spre a lucra. [Pentru sensurile tehnice v. cal].

calúsh n. pl. urĭ shi e (dim. d. cal ĭar genu k la cocoshcocoashe orĭ tzaptzapurĭ). Partea friuluĭ care se pune in gura caluluĭ. Bucatzica de lemn orĭ altceva care se pune in gura cuĭva k sa nu poata striga orĭ mushca (V. protzap). Bucatzica de lemn despicata de prins rufele pe fringhie. (Azĭ se face din doŭa bucatzele care prind rufa pintr’un resort). Scaun de care se sprijina coardele vioriĭ. Cavalet. Prajina de sprijinit pushca p. a trage maĭ precis. Rotocol orĭ sul de postav fixat pe umaru drept al uniformeĭ soldatzilor k sa n’alunece cureaŭa pushtiĭ cind e purtata pe umar. S. m. (k shi bumb shi nasture). Un fel de nasture lungaretz la tunicile cu gaitane (ale cavaleriiĭ). SHi scalush.

calúsh s. n. pl. calúshuri

calúsh s. n. pl. calúshuri

calush pl. calushuri

*calúshul (joc) s. n. art. neart. calúsh

CALÚSH s. 1. (reg.) protzap. (~ pentru gura calului.) 2. (inv. shi reg.) scalush (inv.) protzap. (~ de pus in gura cuiva k sa nu strige.) 3. (MUZ.) scaun scaunash scaunel. (~ la un instrument cu coarde.) 4. v. shevalet. 5. (TEHN.) scripete. (~ la itzele razboiului de tzesut.) 6. (reg.) smac. (Jucaria numita ~) 7. (COR.; art.) calusharii (pl. art.). (~ul se joaca de catre flacai.)

CALÚSH s. v. calushar.

CALUSH s. 1. (reg.) protzap. (~ pentru gura calului.) 2. (inv. shi reg.) scalush (inv.) protzap. (~ de pus in gura cuiva k sa nu strige.) 3. (MUZ.) scaun scaunash scaunel. (~ la un instrument cu coarde.) 4. (PICT.) shevalet. 5. (TEHN.) scripete. (~ la itzele razboiului de tzesut.) 6. (reg.) smic. (Jucaria numita ~.) 7. (COR.; art.) calusharii (pl. art.). (~ se joaca de catre flacai.)

calush s. v. CALUSHAR.

calush important accesoriu al instrumentelor cu coarde shi arcush*. Lucrat din lemn de artzar sau brad c. este o placa subtzire care ashezata in pozitzia verticala pe pieptul instr. limiteaza portziunea sonora a coardelor shi transmite corpului instr. vibratziile produse din frecarea arcushului pe coarde.

calush(ul) (cicalusherul) complex de obiceiuri shi manifestari coregrafice atestate din sec. 16 intalnite astazi in Valea Dunarii shi unele partzi ale Transilvaniei. Apartzine unui strat foarte vechi in legatura poate cu colonizarea romana. Are un fond magic care deshi evolueaza pretutindeni spre spectacol shi divertisment coregrafic este inca prezent in formele cele mai bine pastrate prin numeroase urme ale unor rituri de fertilitate initziere vindecare shi lupta. In general cetele de calushari se formeaza de Rusalii (Valea Dunarii) sau la sarbatorile de iarna (Transilvania). Jucatorii sunt de obicei in numar impar shi stau sub comanda unui vataf. Ei au o costumatzie speciala foarte ornata; totzi poarta bate la brau usturoi shi pelin iar la opinci pinteni sau clopotzei. Unul dintre ei este un personaj mascat Mutul care executa diverse comicarii. Cetele colinda satele shi joaca la diferite case timp de 2 saptamani. Din punct de vedere coregrafic jocul se desfashoara in monom in plimbare pe linia cercului sau pe loc. Tipurile din valea Dunarii sunt mai aproape de substrat pe cand cele transilvanene au suferit in sec. 19 unele influentze culte; ambele forme ating insa un inalt grad de virtuozitate coregrafica. Pare inrudit cu unele manifestari similare din apusul Europei. Etimologia propusa: lat. collusium „intzelegere secreta”.

hora din calush joc* popular romanesc care face parte din complexul calushului*. Se executa la sfarshit shi iau parte shi spectatorii. De cele mai multe ori calusharilor li se dau copii in bratze in timpul jocului in credintza k ei vor fi feritzi de boli. Din punct de vedere coregrafic este o varianta obishnuita de hora (1) care capata functzia rituala in momentul respectiv.