CALÓTĂ, calote, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți obținute prin tăierea unei sfere cu un plan. 2. Boltă a cărei suprafață interioară are, în secțiune, forma unui semicerc. 3. Piesă metalică de forma unei calote (1), care protejează sau etanșează o parte a unei mașini sau instalații. 4. Partea de deasupra a unei pălării, care acoperă capul și este mărginită de boruri. ♦ Tichie care acoperă creștetul capului. 5. (În sintagma) Calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene. 6. (În sintagma) Calotă glaciară = masă enormă de gheață care ocupă unele porțiuni de uscat în regiunile polare. – Din fr. calotte.

calótă sf [At: KLOPȘTOCK, F. 138 / Pl: ~te / E: fr calotte] 1 Fiecare dintre cele două părți obținute prin secționarea unei sfere cu un plan. 2 Boltă a cărei suprafață interioară are, în secțiune, forma unui semicerc. 3 (Prc) Boltă de tunel. 4 (Prc) Partea superioară a unei excavații. 5 Partea de sus a pistonului la motoarele cu ardere internă. 6 (Pex) Piesă tehnică asemănătoare cu o calotă (1) sferică. 7 Partea de deasupra a unei pălării care acoperă capul și este mărginită de boruri. 8 Tichie care acoperă creștetul capului. 9 (Îs) ~ craniană Partea superioară a cutiei craniene. 10 (Îs) ~ de gheață Masă de gheață care acoperă porțiuni mari în regiunile polare sau părțile superioare ale munților înalți.

CALÓTĂ, calote, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți obținute prin tăierea unei sfere cu un plan. 2. Boltă a cărei suprafață interioară are, în secțiune, forma unui semicerc. 3. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă; p. ext. piesă tehnică asemănătoare cu o calotă sferică. 4. Partea de deasupra a unei pălării, care acoperă capul și este mărginită de boruri. ♦ Tichie care acoperă creștetul capului. 5. (În sintagma) Calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene. 6. (În sintagma) Calotă glaciară = masă de gheață care acoperă porțiuni mari în regiunile polare sau părțile superioare ale munților înalți. – Din fr. calotte.

CALÓTĂ, calote, s. f. 1. Partea de deasupra a unei pălării, care acoperă capul și este mărginită de boruri. ♦ Tichie care acoperă numai creștetul capului (de exemplu la preoții catolici). 2. (În expr.) Calota craniană = denumire dată oaselor care alcătuiesc partea de sus a cutiei craniene. 3. Parte dintr-o sferă, obținută prin tăierea ei cu un plan. 4. Boltă de tunel; partea superioară a unei excavații. 5. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă. 6. (În expr.) Calotă glacială = cîmp de gheață care acoperă regiunile polare; masă de gheață care acoperă părțile superioare ale munților foarte înalți.

CALÓTĂ, calote, s. f. 1. Partea de deasupra a unei pălării, care acoperă capul și este mărginită de boruri. ♦ Tichie care acoperă creștetul capului. 2. (În expr.) Calotă craniană = denumire dată oaselor care alcătuiesc partea de sus a cutiei craniene. 3. Fiecare dintre cele două părți ale unei sfere, obținute prin tăierea sferei cu un plan. 4. Boltă de tunel; partea superioară a unei excavații de teren, p. ext. a unei turele, a unei construcții (în formă de calotă (3)). 5. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă; p. ext. piesă tehnică asemănătoare cu o calotă (3). 6. (În expr.) Calotă glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților înalți. – Fr. calotte.

CALÓTĂ s.f. 1. (Mat.) Calotă sferică = parte dintr-o sferă obținută prin tăierea acesteia cu un plan; (anat.) calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene; (geol.) calotă glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților foarte înalți; inlandsis. 2. Parte a unei pălării care acoperă capul. ♦ Tichie (care se așază pe creștetul capului). 3. Boltă de tunel, partea superioară a unei excavații. ♦ Partea superioară a unei turele. ♦ Piesă metalică de formă emisferică, servind la protejarea sau la etanșarea unui spațiu care conține un fluid. [< fr. calotte, it. calotta].

CALÓTĂ s. f. 1. fiecare dintre cele două părți ale unei sfere, obținute prin secționarea acesteia cu un plan. ♦ ~ craniană = partea superioară a cutiei craniene; ~ glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților foarte înalți; inlandsis. 2. parte a unei pălării care acoperă capul. ◊ tichie (pe creștetul capului). 3. partea superioară a unei cupole semisferice, a unei excavații; boltă de tunel. ◊ partea superioară a unei turele. ◊ piesă metalică de formă emisferică. (< fr. calotte)

CALÓTĂ ~e f. 1) Parte a unei sfere obținută prin secționarea acesteia cu un plan; emisferă. 2) Boltă cu suprafața interioară în formă de semicerc. ◊ ~ craniană partea superioară a cutiei craniene. ~ glaciară masă de gheață care acoperă suprafețe mari din regiunile polare. 3) Parte a unei pălării care acoperă creștetul capului și este mărginită de boruri. 4) Bonetă mică care acoperă numai vârful capului; tichie. /<fr. calotte

*calótă f., pl. e (fr. calotte). Tichiuță pe care o poartă pe vîrfu capuluĭ preuțiĭ catolicĭ. Partea concavă a pălăriiĭ (găvanu).

calótă s. f., g.-d. art. calótei; pl. calóte

calótă s. f., pl. calóte

CALÓTĂ s. 1. (prin Transilv.) pup, scăfârlie, (Maram.) tichie. (~ a unei pălării.) 2. (GEOL.) calotă glaciară = inlandsis.

CALOTĂ s. (prin Transilv.) pup, scăfîrlie, (Maram.) tichie. (~ a unei pălării.)