calire sf [At: IOANOVICI TEHN. 112 / Pl: ~ri / E: cali] 1 Tratament termic al otzelului care consta in incalzirea piesei la o temperatura superioara punctului de transformare urmata de racirea ei brusca intrun mediu gazos lichid sau granular in vederea maririi duritatzii mai ales a stratului superficiali Si: caleala (1) calit¹ otzelire. 2 Incalzire a fierului pentru al putea lipi de alt fier Si: fierbere. 3 (Fig; d. oameni) Intarire. 4 Caleala (3).

CALÍRE s. f. Actziunea de a (se) cali. 1. Marirea duritatzii shi rezistentzei unui metal prin racire dupa incalzire la temperaturi inalte. Prin calire suprafatza metalului devine mai rezistenta la uzura iar corpul lui mai tenace shi mai rezistent la incovoiere shi la lovire. 2. Fig. intarire otzelire (fizica sau sufleteasca); dobindire de cunoshtintze de experientza. Calirea organismului. a Adevarata calire a cadrelor se realizeaza in munca practica pentru infaptuirea politicii shi hotaririlor partidului pentru indeplinirea sarcinilor de partid. SCINTEIA 1953 nr. 2686.

CALÍRE caliri s. f. Actziunea de a (se) cali.

calíre s. f. g.d. art. calírii; pl. calíri

calíre s. f. g.d. art. calírii; pl. calíri

CALÍRE s. (TEHN.) calit otzelire (pop.) iutzire. (~ fierului.)

CALÍRE s. v. fortificare intarire.

CALIRE s. (TEHN.) calit otzelire (pop.) iutzire. (~ fierului.)

calire s. v. FORTIFICARE. INTARIRE.

CALIRE (<cali) s. f. 1. Tratament termic aplicat materialelor metalice care consta in incalzirea la temperatura inalta mentzinerea un timp la acea temperatura urmata de racirea rapida in ulei saruri topite etc.; se efectueaza in vederea maririi duritatzii in special a stratului superficial. 2. (BOT.) Calirea plantelor = proces fiziologic natural manifestat la nivel celular shi mentzinerea nivelului metabolismului shi in conditzii neprielnice de dezvoltare (temperaturi scazute seceta sh.a.).