17 definitzii pentru caliciu
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CALÍCIU calicii s. n. 1. (Bot.) Invelishul extern al florilor alcatuit din sepale libere sau unite. 2. Vas liturgic de forma unei cupe; potir (2). 3. (Anat.) Zona a rinichiului prin care urina se scurge in bazinet. Din fr. calice lat. calyx cis.
calíciu sn [At: DA / V: ~cix / Pl: ~i / E: fr calice lat calyx icis] 1 Vas liturgic de forma unei cupe Si: potir. 2 (Bot) Invelishul extern al florilor alcatuit din sepale libere sau unite. 3 (Atm) Zona a rinichiului prin care se scurge urina in bazinet.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALÍCIU calicii s. n. 1. (Bot.) Invelishul extern al florilor alcatuit din sepale libere sau unite. 2. Vas liturgic de forma unei cupe; potir (2). 3. (Anat.) Zona a rinichiului prin care urina se scurge in bazinet. Din fr. calice lat. calyx cis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CALÍCIU calicii s. n. Invelishul extern al florilor alcatuit din sepale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALÍCIU calicii s. n. Invelishul extern al florilor alcatuit din sepale. Fr. calice (lat. lit. calyx cis).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CALÍCIU s.n. 1. Invelish extern al florii format din sepale. 2. Cupa potir. 3. Parte a bazinetului in care se colecteaza urina. [Pron. ciu. / < fr. calice cf. gr. kalyx = boboc de floare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CALÍCIU s. n. 1. totalitatea sepalelor unei flori. 2. cupa potir. 3. (anat.) parte a bazinului in care se colecteaza urina. (< fr. calice)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CALÍCIU ~i n. Invelish verde al florilor constand din sepale separate sau unite intre ele. /<fr. calice lat. calyx ~cis
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
caliciu m. potirul floarei.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*calíciŭ V. calice.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*1) cálice n. pl. tot asha k nume (lat. cálix cálicis d. vgr. kýlix cupa pahar). Poet. Cupa pahar. Ob. dar greshit calíciŭ (fr. calice).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
calíciu [ciu pron. cĭu] s. n. art. calíciul; pl. calícii art. calíciile (cii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
calíciu s. m. [ciu pron. ciu] art. calíciul; pl. calícii art. calíciile (sil. cii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
caliciu
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CALÍCIU s. 1. (BOT.) cupa (inv.) pahar. (~ul unei flori.) 2. v. potir.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CALICIU s. 1. (BOT.) cupa (inv.) pahar. (~ unei flori.) 2. (BIS.) cupa potir (inv.) scafirlie. (~ este un vas liturgic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
calíciu (calícii) s. n. 1. Invelishul extern al florii. 2. Vas liturgic potir. Fr. calice. In terminologia ecleziastica se aude de obicei acel u consonantic care nu se aude k termen botanic; in plus acesta din urma are pl. caliciuri.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- pronuntzie: calicĭu
substantiv neutru (N54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
caliciu, caliciisubstantiv neutru
- 3. Zona a rinichiului prin care urina se scurge in bazinet. DEX '09 DN
etimologie:
- calice DEX '09 DEX '98 DN
- calyx cis DEX '98 DEX '09