8 definitzii pentru caciulire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CACIULÍRE caciuliri s. f. Faptul de a se caciuli; caciuleala ploconire. V. caciuli.
CACIULÍRE caciuliri s. f. Faptul de a se caciuli; caciuleala ploconire. V. caciuli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
caciulire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: caciuli] 1 Ploconire in fatza cuiva Si: caciuleála (1). 2 Rugaminte umila Si: caciuleala (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CACIULÍRE caciuliri s. f. Faptul de a se caciuli; ploconire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CACIULÍRE caciuliri s. f. Faptul de a se caciuli; ploconire.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
caciulíre s. f. g.d. art. caciulírii; pl. caciulíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
caciulíre s. f. g.d. art. caciulírii; pl. caciulíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CACIULÍRE s. v. injosire ploconeala ploconire umilire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
caciulire s. v. INJOSIRE. PLOCONEALA. PLOCONIRE. UMILIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
caciulire, caciulirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se caciuli. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: caciuleala ploconeala ploconire umilire injosire
etimologie:
- caciuli DEX '98 DEX '09
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.