8 definiții pentru burtică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Burtă + suf. -ică.
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Burtă + suf. -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
burtícă sf [At: DA / Pl: ~ici / E: burtă + -ică] (Pop) 1-2 (Șhp) Burtă (1) mică Si: burticică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. Celălalt... legăna pe niște picioare subțiri, arcuite în afară, o burtică ascuțită. M. I. CARAGIALE, C. 45.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Din burtă + suf. -ică.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
burtícă s. f., g.-d. art. burtícii; pl. burtíci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
burtícă s. f., g.-d. art. burtícii; pl. burtíci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BURTÍCĂ s. burticică, pântecel, pântecuț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BURTICĂ s. burticică, pîntecel, pîntecuț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
burtică, burticisubstantiv feminin
-
- Celălalt... legăna pe niște picioare subțiri, arcuite în afară, o burtică ascuțită. M. I. CARAGIALE, C. 45. DLRLC
-
etimologie:
- Burtă + sufix -ică. DEX '98 DEX '09