BUN A (IVIII) buni e adj. s. m. shi f. (IX) bunuri s. n. (X) adv. I. Adj. Care prezinta calitatzile necesare prin natura functzia destinatzia sa. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea (fara deosebire) oricine. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. Care se achita de obligatziile morale shi sociale; corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = indemn intzelept util folositor. A fi (sau a ajunge a incapea etc.) in (sau pe) maini bune = a fi sau a ajunge la o persoana de incredere. A pune o vorba buna sau un cuvant bun (pentru cineva) = a interveni pentru cineva a sustzine pe cineva. ◊ Compuse: bunsimtz = decentza; buna purtare = comportare conforma normelor moralei shi educatziei; certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva; bunacuviintza = politetze. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator indatoritor; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel bine dispus. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi vesel bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai provoca cuiva o suparare. Una buna = o intamplare deosebita spirituala o nostimada. A o patzi buna = a avea necaz. (Ir.) Buna treaba! = frumos! halal! nam ce zice! Natzio buna! = astami mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam dreso (sau franto) se spune atunci cand ai dat de o situatzie dificila sau inoportuna. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos apetisant ales. ◊ Expr. Poama buna se spune despre un om de nimic neserios despre un derbedeu sau despre o femeie imorala. ◊ Compus: bungust = simtz estetic rafinament. 3. Bogat abundent imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut agreabil. 5. Linishtit tihnit fara griji; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna dimineatza! Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. III. Adj. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare data de autor de editura de redactzie sau de altzi beneficiari pe tiparul de corectura sau de proba dupa care incepe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre functziunile lor) Care functzioneaza bine. ◊ Expr. Bun de gura = limbut. Bun de mana = indemanatic abil. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Care nu este uzat; p. ext. nou de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump nou. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu incapatzanare. A shti una shi buna = a se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie. IV. Adj. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci abil iscusit. V. Adj. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. ◊ Expr. A nui fi (de)a buna cuiva = a(i) prevesti ceva neplacut rau. VI. Adj. 1. Zdravan puternic strashnic. ♦ Considerabil mare. ◊ Loc adv. In buna parte = in masura importanta. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc etc.) = o parte insemnata (de timp de loc. etc.). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. ◊ Compuse: bunacredintza s. f. = a) obligatzie de comportare corecta care partzile trebuie so respecte la incheierea shi la executarea contractelor sau in cazul statelor a tratatelor; b) convingere a unei persoane k actzioneaza in temeiul unui drept shi conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate onestitate; (loc. adj.) de bunacredintza = sincer cinstit. 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = candva odata; pe neashteptate. VII. Adj. (Despre legaturi de rudenie) De sange adevarat. Tata bun. ♦ Var bun sau vara buna = var primar sau vara primara. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. ♦ Nobil ales. VIII. S. m. shi f. (Inv. shi pop.) Bunic bunica. IX. S. n. 1. Ceea ce este util sau necesar societatzii sau individului pentru ai asigura existentza bunastarea bogatzia. ♦ Obiect sau valoare care are importantza in circulatzia economica. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce poseda cineva; avut proprietate avere; bogatzie avutzie. ◊ Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal sau social; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane care poate consta dintrun lucru (bun corporal) sau dintrun drept (bun necorporal). ◊ Bune oficii = interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pe cale pashnica prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate virtute. 5. (Rar) Rezultat rod folos. 6. (La pl.) (Ec.) Bunuri economice = marfuri shi servicii care satisfac nevoile shi care exista in cantitatzi limitate. X. Adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Lat. bonus.

bun ~a [At: COD. VOR. 149/2 / Pl: ~i a ~e sn ~uri / E: lat bonus ~a ~um] 1 a (D. fiintze mai ales d. oameni) Care are calitatzi Si: (ivr) bunatatzat^[1]. 2 a (D. oameni animale) Care se poarta bine cu ceilaltzi Si: binevoitor. 3 a (D. obiecte) Care functzioneaza bine. 4 a (D. obiecte) Care este valoros. 5 a (Is) ~ la inima Milostiv. 6 a (Pfm; ie) Fii ~ Te rog! 7 av (Ie) rau Oricum ar fi. 8 sm (Ie) ~ shi rau Toata lumea fara deosebire. 9 a (ilav) ~ e Dumnezeu! Cred in bunatatea lui Dumnezeu. 10 a (Pfm; is) Ceas ~ imprejurare norocoasa sau fericita. 1112 a (Ie) A (nu) fi a ~a A (nu) fi semn k este bine. 13 a (D. procese fenomene actziuni) Care prevesteshte binele. 14 a (D. oameni) Binevoitor. 15 a (D. oameni) Amabil. 16 a (D. unelte) Cu care se lucreaza bine. 17 a (D. viatza mod de trai etc.) Fericit. 18 a (in formule de salut; in formule de urare) Linishtit. 19 as (Ie) A umbla cu ~adimineatza A umbla cu MoshAjunul la Craciun. 20 a (Bot; reg; ic) ~adimineatza Petunie (Petunia hybrida). 21 a (Bot; reg; iae) Pristolnic (Abutilon theophrasti). 22 a (Bot; reg; iae) Volbura (Chonvolvusus arvensia). 23 a (Bot; reg; iae) Zorele (Pharbites hederacea). 24 a Care face sau itzi prinde bine Si: satisfacator placut. 25 a (D. mancaruri) Gustos. 26 a (D. mirosuri) Placut. 27 a Vrednic. 28 a (D. oameni) Cinstit. 29 a (D. actziuni operatzii manifestari etc. ale oamenilor) Cuviincios. 30 a (Pfm; ie) Poama ~a Om de nimic. 31 a (ias) Femeie imorala. 32 a (D. sfaturi indrumari ordine) intzelept. 33 a (ilav) ~ de... Potrivit la sau pentru ceva. 34 a (ilaj) ~ de gura Vorbaretz. 35 a (ilaj) ~ de mana indemanatic. 36 a (ilaj) ~ de picioare Iute. 37 a (D. vaci; ila) ~a de lapte Care da lapte mult. 38 a (ila) ~ de cules Care a fost definitivat spre a fi cules. 39 a (ila) ~ de imprimat (sau de tipar) Care are toate corecturile facute shi poate fi imprimat. 40 a (D. actziuni manifestari etc. ale oamenilor sau despre stari procese etc. specifice oamenilor) Folositor. 41 a (D. afaceri tranzactzii comerciale etc.) Avantajos. 42 a (D. vreme fenomene ale naturii) Favorabil. 43 a (D. relatzii de rudenie ioc „vitreg”) De sange. 44 a (Is) Var ~ Var primar. 4546 a (Ie) A o lua de(a) (sau a o apuca a o tzinea) ~a A crede shi a tzine mortzish k ceva este adevarat. 47 (Ie) A shti una shi ~ A avea o parere hotarata care nimic nu o poate schimba. 48 a (Ie) A i se prinde de ~a A trece de adevarat shi a fi crezut. 49 a (D. obiecte de vanzare sau metale pretzioase; ioc „prost”) Scump. 50 a (D. haine) Pentru zile mari. 51 a (D. bani) Care circula in prezent. 52 a (Is) Bani ~i Bani in numerar. 53 a (Ie) A lua ceva de (sau drept) bani ~ i A privi ceva k fiind adevarat. 54 a (Inv; d. oameni) Bogat. 55 a (D. originea cuiva shi ioc „prost”) De neam. 56 (Dntz) Mare. 57 a Mult. 58 a Tare. 59 a (D. notziuni temporale) Intreg. 60 a Mare. 61 a (Ilav) In ~a parte In mare masura. 62 (Reg; ilav) De cu ~a vreme De timpuriu. 63 a (D. meshteshugari) Iscusit shi harnic. 64 a (D. artishti scriitori oameni de shtiintza) Capabil. 65 a (Is) Inima ~a Curaj. 66 a (Is) Voie ~a Veselie. 67 a (Ilav) De ~a voie (sau ~ de chef) Fara sa fie silit. 68 a (Reg; ilav) In voia cea ~a La drept vorbind. 69 a (Inv; ie) A se face ~ A se preface. 70 a (Reg; ie) A fi ~ la Dumnezeu A fi ascultat de Dumnezeu. 71 a (Reg; ie) A nui sta ~a ceva cuiva A nu putea rabda sa nu... 72 a (Ilav) Intro ~a dimineatza (sau zi) Pe neashteptate. 73 a (Pop; ie) Ashi face mana ~a la (sau pe langa) cineva A shil face binevoitor pe cineva. 74 a (Ie) A fi (sau a ajunge) in (ori pe) maini ~ e A fi (sau a ajunge) la o persoana de incredere. 75 a (Reg; ilav) De (sau cu ori inv a) ~a seama Desigur. 76 a (Inv; ie) ~ shi aprobat Formula care se punea pe acte private k dovada de aprobare. 77 sf (ilav) Cu ~a Cu vorbe bune. 78 a (Ie) A pune vorba ~a pentru cineva A interveni in favoarea cuiva. 79 a (ic) ~simtz Capacitate bazata pe experientza cotidiana de a judeca de a aprecia just oamenii lucrurile evenimentele. 80 a (Ic) ~a purtare Comportare conforma normelor moralei shi educatziei. 81 a (Iuz; is) Certificat de ~a purtare Certificat care atesta purtarea corecta a cuiva in serviciu. 82 a (Fig; ias) Recomandare orala (sau lauda) adusa cuiva. 83 a (D. copii) Cuminte. 84 a Caracteristic omului bine dispus. 85 a (Ie) A fi in toane ~ e A fi bine dispus. 86 a (Ie) A io face ~a sau ai face (cuiva) una ~a Ai provoca cuiva o suparare. 87 a Una ~a Intamplare (spirituala) deosebita nostima. 88 a (Ie) A o patzi ~a A patzi un necaz. 89 a (Irn; ie) ~a treaba! Halal! 90 a (Ie) Natzio ~a! Asta mai lipsea! 91 (Ie) Natzio ~a k tziam dreso (sau franto) Se spune intro situatzie dificila sau inoportuna. 92 a (Ic) ~ gust Simtz estetic. 93 a Bogat. 94 a (D. miros) Frumos. 95 a (D. organele corpului) Care functzioneaza bine. 96 a (Ie) ~ de gura Limbut. 97 a (Ie) A shti una shi ~a A se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 98 a (Ie) A nui fi dea ~a cuiva A(i) prevesti ceva neplacut. 99 a Puternic. 100 a Considerabil. 101 a Intreg. 102 a (Pex) Mai mult decat. 103 a (Ic) ~a shtiintza Responsabilitate deplina. 104 a (Ic) ~a credintza Obligatzie de comportare corecta intre partzile contractante. 105 (Iae) Onestitate. 106 a (Ilaj) De ~a credintza Sincer. 107 a (D. prieteni vecini) Devotat. 108 a Nobil. 109 sm (Pop) Bunic. 110 sf (Pop) Bunica. 111 sm (Reg) Amant. 112 sn Ceea ce este necesar societatzii pentru ai asigura existentza shi bunastarea. 113 sn Obiect sau valoare de importantza in circulatzia economica. 114 sn (Mpl) Avere. 115 sn (Is) ~ uri de consum Produse industriale destinate consumului (larg). 116 sn (Is) ~ corporal Element al patrimoniului unei persoane care consta dintrun lucru. 117 sn (Is) ~ incorporal Element al patrimoniului unei persoane care consta dintrun drept. 118 sn (Is) ~e oficii Interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pashnice a diferendelor. 119 sn Virtute. 120 sn (Rar) Rezultat. 121 av Bine. 122 a (Ic) ~credincios Ortodox. 123 a (Iuz; ic) ~voitor Binevoitor. 124 a (Iuz; ic) ~afacere Binefacere. 125 a (Iuz; ic) ~anorocire Viatza norocoasa. 126 a (Iuz; ic) ~amultzemita Modestie. corectata

BUN A (IVIII) buni e adj. s. m. shi f. (IX) bunuri s. n. (X) adv. I. Adj. Care are calitatzi. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea (fara deosebire) oricine. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. Care se achita de obligatziile morale shi sociale; corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = indemn intzelept util folositor. A fi (sau a ajunge a incapea etc.) in (sau pe) maini bune = a fi sau a ajunge la o persoana de incredere. A pune o vorba (sau un cuvant) bun(a) pentru cineva = a interveni pentru cineva a sustzine pe cineva. ◊ Compuse: bunsimtz = capacitate bazata pe experientza cotidiana de a judeca de a aprecia just oamenii lucrurile evenimentele; buna purtare = comportare conforma normelor moralei shi educatziei; certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva; bunacuviintza = purtare cuviincioasa creshtere aleasa. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator indatoritor; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel bine dispus. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi vesel bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai provoca cuiva o suparare. Una buna = o intamplare deosebita spirituala o nostimada. A o patzi buna = a avea necaz. (Ir.) Buna treaba! = frumos! halal! nam ce zice! Natzio buna! = astami mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam dreso (sau franto) se spune atunci cand ai dat de o situatzie dificila sau inoportuna. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos apetisant ales. ◊ Expr. Poama buna se spune despre un om de nimic neserios despre un derbedeu sau despre o femeie imorala. ◊ Compus: bungust = simtz estetic rafinament. 3. Bogat abundent imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut agreabil. 5. Linishtit tihnit fara griji; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. III. Adj. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare data de autor de editura de redactzie sau de altzi beneficiari pe tiparul de corectura sau de proba dupa care incepe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre functziunile lor) Care functzioneaza bine. ◊ Expr. Bun de gura = limbut. Bun de mana = indemanatic abil. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Care nu este uzat; p. ext. nou de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump nou. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu incapatzanare. A shti una shi buna = a se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie. IV. Adj. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci abil iscusit. V. Adj. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. ◊ Expr. A nui fi (de)a buna cuiva = a(i) prevesti ceva neplacut rau. VI. Adj. 1. Zdravan puternic strashnic. ♦ Considerabil mare. ◊ Loc. adv. In buna parte = in masura importanta. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc etc.) = o parte insemnata (de timp de loc etc.). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. ◊ Compuse: bunacredintza s. f. = a) obligatzie de comportare corecta care partzile trebuie so respecte la incheierea shi la executarea contractelor sau in cazul statelor a tratatelor; b) convingere a unei persoane k actzioneaza in temeiul unui drept shi conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate onestitate; (loc. adj.) de bunacredintza = sincer cinstit. 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = candva odata; pe neashteptate. VII. Adj. (Despre legaturi de rudenie) De sange adevarat. Tata bun. ♦ Var bun sau vara buna = var primar sau vara primara. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. ♦ Nobil ales. VIII. S. m. shi f. (Inv. shi pop.) Bunic bunica. IX. S. n. 1. Ceea ce este util sau necesar societatzii sau individului pentru ai asigura existentza bunastarea. ♦ Obiect sau valoare care are importantza in circulatzia economica. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce poseda cineva; avut proprietate avere; bogatzie avutzie. ◊ Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane care poate consta dintrun lucru (bun corporal) sau dintrun drept (bun incorporal). ◊ Bune oficii = interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pe cale pashnica prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate virtute. 5. (Rar) Rezultat rod folos. X. Adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Lat. bonus.

BUN¹ adv. (Exprima o aprobare sau face trecerea aprobativ de la o idee la alta) Bine da asha asha da. Bun mai Chirica ia acum vad shi eu k nu eshti prost. Hai! cit satzi dau pe an k sa te tocmeshti la mine? CREANGA P. 150. Cite iau mai ramas? Patru bucatzi domnule judecator. Bun! ia acushi avem sa ne intzelegem cit se poate de bine. CREANGA A. 149. Cu tine shi numai cu tine moi intrece din chiuit; shi carea chiui mai tare acela sa iele banii. Bun!... zise Danila in gind; las’ k teoi chiui eu mai Michidutza! CREANGA P. 53.

BUN¹ adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Din bun⁴.

BUN¹ adv. Asha sa fie; de acord; bine. /<lat. bonus

bun² adv.