2 definitzii pentru bulbucire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BULBUCÍ pers. 3 bulbuceshte vb. IV. Intranz. shi refl. (Despre apa) A face bulbuci (I 1); a (se) bulbuca (2). Din bulbuc.
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
bulbucí vb. ind. prez. 3 sg. bulbucéshte imperf. 3 sg. bulbuceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. bulbuceásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: bulbucire
bulbucire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:
bulbuciverb
-
- Din fundul lacului ieshea un glas bulbucind prin undele lacului. RETEGANUL P. I 48. DLRLC
- SHi pe sus o ridica SHin mare mio arunca! Valurile bulbucea. ALECSANDRI P. P. 28. DLRLC
-
etimologie:
- bulbuc DEX '09 DEX '98