opțiuni
  • info

2 definiții pentru bulbucire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULBUCÍ, pers. 3 bulbucește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre apă) A face bulbuci (I 1); a (se) bulbuca (2). – Din bulbuc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bulbucí vb., ind. prez. 3 sg. bulbucéște, imperf. 3 sg. bulbuceá; conj. prez. 3 sg. și pl. bulbuceáscă

Intrare: bulbucire
bulbucire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulbucire
  • bulbucirea
plural
  • bulbuciri
  • bulbucirile
genitiv-dativ singular
  • bulbuciri
  • bulbucirii
plural
  • bulbuciri
  • bulbucirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bulbuciverb

  • 1. (Despre apă) A face bulbuci; a (se) bulbuca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bulbuca
    • format_quote Din fundul lacului ieșea un glas bulbucind prin undele lacului. RETEGANUL, P. I 48. DLRLC
    • format_quote Și pe sus o ridica Și-n mare mi-o arunca! Valurile bulbucea. ALECSANDRI, P. P. 28. DLRLC
etimologie:
  • bulbuc DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.