optziuni
  • info

10 definitzii pentru buiestrash (s.m.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BUIESTRÁSH buiestrashi adj. s. m. (Cal) care merge in buiestru (1); buiestru (2). Buiestru + suf. ash.

BUIESTRÁSH buiestrashi adj. s. m. (Cal) care merge in buiestru (1); buiestru (2). Buiestru + suf. ash.

buiestrash ~a [At: SLAVICI N. I 105 / V: ~rush / Pl: ~i ~e / E: buiestru + ash] 12 sm a (Cal) care merge in buiestru (2).

BUIESTRÁSH buiestrashi s. m. Cal care merge in buiestru. Tatarul abia se putea tzine de stapinul sau pe buiestrashul lui cu urechile aplecate indarat. SADOVEANU J. 143. Ajungind la cotul dealului unde apuca drumul spre Poienitza buiestrashul gifiind ishi potoleshte putzin mersul la urcush. CARAGIALE O. I 373. Flacaul da calciie buiestrashului. CARAGIALE O. I 372. ◊ (Adjectival) Venea calare pe un murg buiestrash. SLAVICI N. I 92.

BUIESTRÁSH buiestrashi s. m. (Adesea adjectival) Cal care merge in buiestru. Din buiestru + suf. ash.

BUIESTRÁSH ~i m. Cal care merge in buiestru. [Sil. buies] /buiestru + suf. ~ash

buiestrash m. cal in buiestru.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

buiestrásh (ies) adj. m. s. m. pl. buiestráshi

buiestrásh adj. m. s. m. (sil. ies) pl. buiestráshi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BUIESTRÁSH adj. s. buiestru. (Cal ~.)

BUIESTRASH adj. s. buiestru. (Cal ~.)

Intrare: buiestrash (s.m.)
buiestrash2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabatzie: bu-ies-trash info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buiestrash
  • buiestrashul
  • buiestrashu‑
plural
  • buiestrashi
  • buiestrashii
genitiv-dativ singular
  • buiestrash
  • buiestrashului
plural
  • buiestrashi
  • buiestrashilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

buiestrash, buiestrashisubstantiv masculin
buiestrash, buiestrashiadjectiv masculin

  • 1. (Cal) care merge in buiestru; buiestru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: buiestru
    • format_quote Tatarul abia se putea tzine de stapinul sau pe buiestrashul lui cu urechile aplecate indarat. SADOVEANU J. 143. DLRLC
    • format_quote Ajungind la cotul dealului unde apuca drumul spre Poienitza buiestrashul gifiind ishi potoleshte putzin mersul la urcush. CARAGIALE O. I 373. DLRLC
    • format_quote Flacaul da calciie buiestrashului. CARAGIALE O. I 372. DLRLC
    • format_quote Venea calare pe un murg buiestrash. SLAVICI N. I 92. DLRLC
etimologie:
  • Buiestru + sufix ash. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.