10 definiții pentru brânișor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÂNIȘÓR, brânișoare, s. n. (Reg.) Brâuleț (1). – Brână + suf. -ișor.

BRÂNIȘÓR, brânișoare, s. n. (Reg.) Brâuleț (1). – Brână + suf. -ișor.

brânișor sn [At: LM / Pl: ~oare / E: brâneț + -ișor] 1-2 (Reg; șhp) Brăduleț (1-2). 3 (Reg; îe) A-și da ~ul A se da de partea cuiva. 4 (Reg) Brăcinar (1). 5 (Rar; pre) Gaură prin care se introduce brăcinarul în bete. 6 (Reg; rar) Splină (a calului).

BRÂNIȘÓR, brânișoare, s. n. Brâuleț. – Din brână + suf. -ișor.

brânișor n. 1. cingătoare îngustă: cu brânișoare de beteală Od.; 2. (sens tehnic). V. brăcinar.

BRÎNIȘÓR, brînișoare, s. n. Brîuleț. Brînișor de fir.Brînișoare de beteală. ODOBESCU, S. I 134.

brînișór n., pl., oare (d. brîŭ, pl. brîne). Bîrneț, cingătoare supțire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brânișór (reg.) s. n., pl. brânișoáre

brânișór s. n., pl. brânișoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRÂNIȘÓR s. v. brâuleț, brâușor.

brînișor s. v. BRÎULEȚ. BRÎUȘOR.

Intrare: brânișor
brânișor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânișor
  • brânișorul
  • brânișoru‑
plural
  • brânișoare
  • brânișoarele
genitiv-dativ singular
  • brânișor
  • brânișorului
plural
  • brânișoare
  • brânișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brânișor, brânișoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Brână + sufix -ișor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.